Ce este Parlamentul Primarilor?
Ideea de Parlament al Primarilor pornește de la teoreticianul politic american Benjamin Barber. În cartea sa „Dacă primarii ar conduce lumea”, acesta își exprimă viziunea conform căreia orașele comunică mai bine decât statele, sunt instituții capabile să rezolve probleme și ar trebui să aibă o voce cât mai puternică. Acesta susține implementarea Parlamentului Global al Primarilor ca și platforma globală unde primarii se pot întalni pentru a împărtăși practici eficiente dar și pentru a vota proiecte pe care doresc să se concentreze.
La adunarea din Bristol au participat peste 80 de primari si lideri ai rețelelor urbane de pe 6 continente. Temele abordate au fost problemele majore cu care se confruntă orașele în acest moment: migrația, securitatea si sănătatea urbană. Declarația de la Bristol este o concluzie a acestor dezbateri, iar Marvin Rees, co-președinte al Comitetului Executiv Bristol a menționat că această declarație reprezintă „primul angajament public din partea primarilor pentru punerea în aplicare a Pactului Global pentru Migrație și a Pactului Global privind Refugiații”. Cetățenii de pretutindeni au nevoie de o guvernare cu caracter global pentru a putea evolua. Orașele și rețelele internaționale trebuie să creeze politici globale pe temele menționate împreună cu liderii naționali și internaționali. Rees încurajează pe cei care nu sunt încă membri să sprijine Declarația și să se alăture Parlamentului Global al Primarilor.
Temele abordate la adunarea de la Bristol
-
Siguranța urbană
Întrucat majoritatea crimelor se petrec în zonele urbane, este important ca orașele cu o creștere rapidă să combată acest fenomen. Un exemplu este Dr. Rodrigo Guerrero care a devenit primar al orașului Cali din Colombia, unul dintre cele mai violente orașe din țară. Guerrero etichetează acest comportament ca boală socială și pornește un plan pentru a reduce numărul de crime în spatiul urban.
Care este planul?
Prima etapă este de a aduna dovezi și date clare ale crimelor precum locul faptei, circumstanțele, modalitatea în care s-a petrecut. Avand aceste informații, el a observat că multe lucruri se repetau, ca de exemplu majoritatea crimelor se petreceau în weekend, sub influențe alcoolice si implicau folosirea armelor. Cu această ipoteză a problemei, Guerrero a putut să înțeleagă factorii de risc pentru un așa comportament și să restricționeze disponibilitatea armelor precum și să limiteze vanzările de alcool în weekend. În decursul unui an, rata criminalității urbane a scăzut de la 126 la 100 per 100 000. Această practică a avut un succes mult mai mare în capitala Columbiei, Bogota, unde în 12 ani rata a scăzut de la 80 la 16 per 100 000 dar și în Medellin, de la 266 la 30 per 100 000 în decursul a 14 ani.
Așadar, este important ca orașele să împărtășească acest tip de practici urbane pentru a combate în acest caz criminalitatea urbană.
-
Sănătatea publică
World Health Organization (WHO) menționează că urbanizarea este principala provocare în ceea ce privește sănătatea publică în secolul 21. Astfel creează „Rețeaua de orașe sănătoase” oferind suport tehnic și politic pentru a consolida guvernarea a peste 1400 de municipalități. Această rețea, printre altele, permite orașelor mici să poată accesa proiecte comune cu alte orașe, ceea ce a dus la o finanțare mai mare din partea instituțiilor ca de exemplu programul URBACT al Uniunii Europene.
-
Migrația
Conform Raportului Forumului Economic Mondial privind migrația si impactul asupra orașelor, 92% dintre imigranții din SUA trăiesc in zonele urbane. În Marea Britanie procentul este de 95% si 99 % în Australia.
Migrația între avantaj și dezavantaj
Impactul economic general al imigranților a fost unul pozitiv în SUA, aceștia fiind printre cei mai puternici contribuabili fiscali. Mai mult de atat, există și un impact pozitiv social și anume creșterea diversității, implicit a toleranței. Întrucât administrația Casei Albe a anunțat retragerea din Convenția ONU privind migrația, orașe precum Los Angeles, New York, Chicago, Paris, Milano, Ammam au semnat o scrisoare de lobby cu scopul de a implica autoritățile municipale în negocierile pentru Pactul Global pentru Migrație. Acest fapt sugerează faptul că succesul politicilor de integrare a migranților va fi acum și mai dependent de resursele orașelor.
Yvonne Aki Sawyerr, primarul orașului Freetown din Sierra Leone vorbește la GPM Summit despre o colaborare între orașele părasite de emigranți și cele unde aceștia ajung. Plecarea locuitorilor scade nivelul oportunităților și creează un precedent. Așadar, aceasta ia în considerare un parteneriat între orașul sursă și orașul destinație. Scopul acestui parteneriat este de a pune la comun atât beneficiile cât și provocările legate de fenomenul de migrație. Un exemplu poate fi o coaliție în cadrul Pactului Global al Migrației.
În concluzie, în momente de criză globală, este important să existe o colaborare la nivel de orașe din lumea întreagă. România nu contribuie momentan cu niciun primar în Parlamentul Global al Primarilor. Ar putea fi acest lucru o prioritate pentru conducătorii de orașe în viitorul apropiat?
Surse text și foto: Global Parliament of Mayors, World Economic Forum , Marriott
;
