Sectorul public, mediul de business și universitățile se confruntă cu probleme când vine vorba de a crea contexte care să încurajeze inovația. Despre cum pot fi acestea depășite, ce nevoi au stakeholderii și ce sprijin primesc de la nivel guvernamental aflați în acest articol.
Resursa umană specializată este baza pe care se construiesc proiecte de succes. La capitolul pregătire, mediul universitar din România joacă un rol foarte important în dezvoltarea competențelor și în crearea de sinergii cu mediul privat. Totuși, una dintre problemele cu care se confrunta universitățile este că nu găsesc formatori pregătiți academic care să faciliteze transferul de cunoștințe. „Este foarte greu pentru că nu ai suficienți oameni pe care să îi angajezi în zona academică. Foarte mulți care termină programele de computer science se angajează foarte rapid în mediul socio-economic. Or, pentru a avea programe acreditate ai nevoie să ai o resursă bine formată și academic. Aici este foarte greu să aducem oameni de calitate pentru că sunt mult mai bine plătiți și își găsesc mai repede de lucru în piața muncii. Asta nu înseamnă că este imposibil. Dacă ești motivat, lucrurile funcționează destul de bine. În Cluj, UBB și Universitatea Tehnică sunt cele două universități care oferă resursă umană puternică și bine pregătită în IT. Cred că mediul academic este un motor pentru dezvoltarea orașelor dar nu este singurul mecanism. Nici măcar uneori cel principal. Alte orașe pot să își aleagă alte mecanisme de dezvoltare. Este drept, uneori mecanismul principal poate să fie mediul academic, faptul că ești la graniță, zona de turism, alteori o combinație între ele, dar este clar că mediul academic contează și acolo unde mediul academic este foarte puternic devine automat prima verigă, așa cum s-a întâmplat la Cluj. Dar nu înseamnă că toate orașele trebuie să mizeze pe mediul academic ca principal motor. Unele orașe da. Alte orașe ar putea să mizeze pe alte mecanisme, dar mediul academic să fie o componentă acolo, nu neapărat motorul central […] Este important să ne coordonăm între universități, să învățăm că cooperarea și complementaritatea ajută, fiindcă UBB nu o să aibă niciodată granița la Cluj iar firmele să vadă același lucru. Eu colaborez la fel de bine cu firme din Oradea și cu firme din Cluj. Dacă putem gândi într-o logică win-win nu numai pentru orașul nostru, ci și pentru regiunea Nord-Vest cred că este un lucru bun. Nu este ușor de făcut, pentru că mereu va putea exista pericolul că studenți din Oradea vor veni la Cluj. Asta nu este o problemă, problema este cum se întorc înapoi, cum colaborăm împreună și cum gândim dezvoltarea în zona Nord-Vest”, a explicat Rectorul UBB, prof. dr. Daniel David.
Sectorul public are datoria să creeze contexte care să permită antreprenorilor să își expună ideile, să le maturizeze și să creeze ulterior businessuri care să aducă un plus în calitatea vieții din acel oraș. Cum poate administrația unui oraș să devină un incubator de start-upuri? „Discutam în urmă cu câteva luni cu cei de la Start-up Lisabona și i-am întrebat cum au reușit să aibă acest succes de a construi o comunitate de start-upuri în Lisabona. Încercam să găsesc un răspuns, acel ingredient pe care ei l-au pus și s-a întâmplat magia. Mi-au răspuns că nu puteau să spună exact, că a fost un cumul de factori, au găsit parteneri, fiecare și-a făcut partea lui și au ajuns unde sunt astăzi. În privința Oradei, din nou, lucrăm pe mai multe paliere. Administrația publică își face partea, orașul și-a schimbat fața în ultimii zece ani. Avem mediul universitar unde avem Universitatea Oradea. Avem companii care merg și organizează workshopuri și seminarii pentru studenți. Când eram student, acesta a fost conținutul care la noi a contat cel mai mult. La un moment dat am avut oportunitatea să stau față în față cu un miliardar din Statele Unite. Doar să stai și să îți spună că e de succes pentru un antreprenor cred că este extraordinar pentru un student la 19 ani. Pe lângă asta, avem programele Make IT in Oradea în care noi credem că pot să păstreze talentul și să atragă talentul în Oradea. Make IT in Oradea este un program lansat de Primăria Oradea în colaborare cu companiile de produs din Oradea, este unic în România și ceea ce facem este să mentorăm aceste start-upuri de la stadiul de idee și să le ducem la stadiul de MVP lansat în piață, cu primii useri și apoi să venim cu partea de finanțare directă din partea Make IT in Oradea. Acum lucrăm să atragem investitori să vină să co-investească alături de noi în start-upuri. Anul trecut am avut trei în care am investit în valoare totală de 115.000 euro. Start-upurile care pornesc din România pot să aibă doua probleme destul de mari. Una este să încerce să valideze în România soluția lor și faptul că te vei lovi de lipsa înțelegerii digitalizării și nu vei valida produsul care ar putea să fie valid în alte piețe. A doua problemă este să ai niște early-adopters dar viteza de scalabilitate este mai scăzută pentru că un start-up generează un obicei nou sau să schimbe unul. Din cauza lipsei competenței digitale te vei lovi mult mai des de oameni cu care stai mai mult, cu care costul de conversie este mai mare și cu care gradul de retenție este mai scăzut”, a precizat David Achim, directorul Make IT in Oradea.
Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster, a vorbit despre provocările mediului de business când vine vorba de inovație: „Aș menționa perspectiva privată a companiilor de IT, cel puțin la nivel declarativ sau ca obiective propuse, foarte multe își propun să facă trecerea de la outsourcing înspre zona de inovare. Prin misiunea pe care ne-am asumat-o în cadrul clusterului Transilvania IT, una dintre direcțiile noastre principale este zona de sprijin pentru inovare pentru companiile din zona de IT. Problemele sunt multiple, de toate felurile. De obicei mă concentrez pe lucrurile asupra cărora pot să am o influență împreună cu echipa mea. De exemplu, lipsa specialiștilor în inovare de produs. Acum 5-6 ani erau maxim 20 de manageri de produs în domeniul IT în Cluj. Atunci ne-am apucat să organizăm cursuri pentru manageri de produs. Totodată, zona de investiții pentru inovare. Inovarea nu apare peste noapte. Soluțiile nu sunt atât la îndemână, eu cred că este un proces îndelungat și sunt foarte fericită că văd tot mai multe companii de IT care se implică în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Comisiei Europene Horizon Europe. Cunosc două proiecte aflate în implementare câștigate de companii din Cluj. Ajută, de asemenea, expunerea la nivel european a capacităților și competențelor care există în orașele din Transilvania. Tot așa, conștientizarea oportunităților pentru sprijin în inovare. Trebuie investiții din zona privată, publică, zona publică la care ne uităm noi este la nivel european, nu este la nivel național și nici local. La nivel european, după multiple încercări, sunt foarte fericită că am câștigat două proiecte finanțate prin Horizon Europe pe European Innovation Ecosystems. Într-unul dintre aceste proiecte, Transilvania IT este coordonator. Avem parteneri din Estonia, Danemarca, Spania și Bulgaria. Este primul proiect de acest tip pentru noi și este un proces în care trebuie investite resurse de timp, umane, bugetare pentru a crește nivelul de competență pe zona de inovare […]. Vrem să multiplicăm, știm că putem trece mai departe cunoștințele, experiența, contactele, partenerii pe care ni i-am creat la nivel european”.
Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a intervenit pe scena UrbanTalks și a vorbit despre cum încearcă să rezolve sincopele ce țin de competențele ministerului pe care îl conduce. Una dintre inițiativele destinate acestui scop este un parteneriat cu NATO: „Ministerul este un portofoliu complicat. El include cercetarea, inovarea, digitalizarea și comunicațiile, deși nu sunt în titulatura ministerului. Nu poți să ai creștere economică fără să ai inovare endogenă, domestică, deci capacități proprii prin care să permiți cât mai multor oameni să facă ceea ce alți oameni nu prea știu să facă, deci să aibă aceste competențe unice. Asta înseamnă un parcurs lung, care pleacă de la educația timpurie până la intrarea în câmpul muncii și legarea sistemului academic de piața forței de muncă. Vorbim de partea de competențe digitale, cum ar fi să ai acces la un calculator performant de mic, la o tabletă, un device, un notebook inteligent și așa mai departe. Vorbim despre bani din PNRR pe care îi avem pentru această dimensiune, inclusiv pentru IMM-uri pe zona de competențe digitale, vorbim despre condiții favorizante pentru acest ecosistem care leagă transferul tehnologic și rezultă în locuri de muncă mai bine plătite și productivitate individuală mai mare. Problemele din zona de inovare nu pot fi separate de problemele din zona de inovare. Problemele din zona de cercetare sunt arhicunoscute. Știm cu toții că avem un sistem de cercetare deosebit de fragmentat. Doar la acest minister sunt 47 de INCD-uri, dar sunt și sub Academia Română, sunt universități cu centre de cercetare foarte puternice. În ceea ce privește INCD-urile, este nevoie de un program de reformă și avem la dispoziție un instrument al Comisiei Europene, Project Support Facility, care ne spune clar ce avem de făcut. Mai mult de atât, noi ne-am angajat că prin PNRR vom duce la îndeplinire 80% dintre recomandările din PSF și este un lucru foarte bun pentru că putem să facem schimbările de care cercetarea românească are nevoie. De exemplu, să îi premiem pe cei foarte buni, recunoscuți la nivel global, cu reputație și așa mai departe. Pentru ceilalți, din coada clasamentului, să găsim alte variante astfel încât să putem să le asigurăm performanța, de exemplu parteneriatele cu universitățile […] Vreau să ofer câteva idei despre rolul pe care statul trebuie să îl aibă în sprijinirea mediului privat. Cred că ar trebui să se dea la o parte din calea cetățenilor și firmelor astfel încât să nu mai pună oamenii pe drumuri, să nu mai ceară dosare cu șină și aceleași documente purtate de la o instituție la alta. Avem promisiunea unui cloud guvernamental care este un instrument al unui stat modern digital, dar el trebuie completat de interoperabilitate și interconectarea bazelor de date. De asemenea, vom încerca să sprijinim proiectele de succes. Horizon Europe este un program accesat destul de puțin de români, pe de o parte pentru că nu avem toate conexiunile internaționale care s-au format în ani de zile în restul Europei, pe de altă parte pentru că la nivelul unor instituții care se ocupă cu cercetare și dezvoltare nu există capacitate de a scrie și gestiona proiecte. Trebuie să ne gândim care este soluția, ce poate face acest Minister pentru că eu cred că nu este rolul unui cercetător să stea să facă hârtii sau să aplice ștampile. Trebuie să se concentreze pe a da rezultate și partea de proiect să fie gestionată de un mecanism suport funcțional […] Am semnat și punem în transparență fondul de inovare al NATO. NATO a lansat o inițiativă relativ recent la care România s-a angajat să participe și va finanța start-upuri, afaceri care produc tehnologii disruptive cu uz multiplu, atât în zona de securitate cât și comercială”.
Vă invităm să urmăriți discuția din cadrul UrbanTalks în videoul de mai jos:
