Cum putem crea orașe pentru copii?

Lumea noastră îmbătrânește. Tendința la nivel global este de a ne îndrepta către o societate îmbătrânită, cu viață mai lungă și cu fertilitate redusă, iar România nu este o excepție. Drept urmare, orașele vor fi într-o competiție acerbă, în încercarea de a atrage și reține tinerii, însă câștigătoare vor fi cele care înțeleg nevoile tuturor cetățenilor și se dezvoltă ca atare.

Nu este nimic nou sub soare faptul că ORAȘELE SUNT MOTORUL LUMII ÎN CARE TRĂIM și o putere globală pentru a dezvolta o lume durabilă și sustenabilă. Șocurile și presiunile la care acestea sunt supuse și pentru care trebuie să găsească o rezolvare sunt nenumărate, în special cele provocate de mega tendințele globale precum schimbările climatice, schimbările demografice și digitalizarea. Într-un astfel de context este necesar ca toți actorii implicați în administrarea orașelor să coopereze și să construiască zone urbane verzi, reziliente, incluzive și competitive care pun omul în centrul dezvoltării lor. Adică, trebuie să dezvolte împreună cartiere/orașe/zone funcționale/județe/regiuni pentru copii. De ce? Pentru că orașele concepute pentru copii sunt potrivite pentru toți rezidenții, cresc calitatea vieții și protejează mediul înconjurător. La momentul actual, orașele trec printr-un proces continuu de transformare și îmbunătățire, iar o abordare prietenoasă copiilor are potențialul de a uni mai multe obiective stabilite pentru orașele de mâine, inclusiv sănătate, bunăstare, durabilitate, reziliență și siguranță, în același timp, fiind un accelerator al inovației urbane.

În general, familiile amână decizia de a avea un copil sau mai mulți din motive economice, uneori, pentru că așteaptă să se mute într-un loc prietenos pentru copii sau pentru că se tem că trebuie să renunțe la carieră și la stilul lor de viață. În acest sens, femeile ar trebui să primească de la parteneri, companii, orașe și demnitari mai mult suport pentru a putea alege încotro se îndreaptă în viață. Acestea trebuie să poată avea o carieră, o familie și o viață personală fără a fi necesar să sacrifice una în detrimentul celeilalte. În plus, pentru ca tinerii să se poată gândi la întemeierea unei familii au nevoie de un mediu de lucru prietenos cu copiii, care să le permită să îi crească dar și să avanseze la locul de muncă.

Acest articol este despre idei și direcții de transformare a orașelor în orașe pentru copii, implicit despre cum să devină atractive pentru familii. În ceea ce privește aspectele care nu țin de infrastructura orașului, merită menționate următoarele acțiuni:

Angajatorii trebuie să susțină părinții: ore flexibile, posibilitatea ca unul dintre părinți să lucreze 80% din programul normal până când copilul împlinește 8 ani, posibilitatea de a lucra de acasă, locuri în creșe cu reducere pentru angajați, în birouri să existe camere speciale pentru alăptat și îngrijire a copiilor etc.
Campanii de încurajare a taților să fie implicați în activitățile de creștere a copiilor.
Promovarea ideii că femeile pot avea și cariera mult dorită și copii, prin crearea unui mediu care le susține pe toate planurile.
Posibilitatea ca părinții să se bucure de timpul liber împreună cu copii (restaurantele, festivalurile, muzeele etc. să fie gândite și pentru copii).
Susținerea părinților prin dezvoltarea de servicii și facilități necesare pentru creșterea acestora (ex. construirea centrelor de cartier- oamenii în vârstă sau vecinii au grijă de copii- pe modelul centrelor construite de multe orașe din Franța, construirea de creșe etc.).

Care sunt nevoile copiilor?

Cunoaștem nevoile tinerilor profesioniști, de la universități de renume și locuri de muncă, până la oportunități variate de a-și petrece timpul liber, cunoaștem și nevoile oamenilor în vârstă. Dar care sunt nevoile copiilor? Orașele oferă soluții și servicii pentru cele două categorii, dar neglijează constant dezvoltarea de locuri prietenoase cu copiii, cu toate că orașul prietenos cu copiii este prietenos cu toate categoriile sociale și de vârstă.

Sursă: Orașul românesc 4.0

A venit momentul să recunoaștem și acceptăm copiii ca locuitori ai orașelor. Ca atare, ideea că nevoile și așteptările lor de la orice oraș se rezumă doar la un loc de joacă (uneori delimitat de restul spațiului prin utilizarea unui gard) trebuie să fie complet ștearsă și înlocuită cu viziunea că orașul în întregime trebuie să fie locul de joacă și laboratorul viu de învățare al copiilor. Construirea de orașe pentru copii cuprinde dezvoltarea unei infrastructuri de rețele de spații publice, străzi, natură și design care favorizează dezvoltarea unui oraș îmbunătățit din toate punctele de vedere și care oferă o calitate a vieții crescută pentru toți locuitorii săi. Cartea Orașul românesc 4.0 explică acest concept și oferă câteva idei de transformare. Amintim aici câteva:

Regândirea mobilității

Copiii au nevoie de străzi complete în cadrul orașelor, cu scopul de a se deplasa singuri și în siguranță de acasă către parcuri, instituții de învățământ și locuri de joacă. Așadar, prezența și libertatea copiilor în orașe trebuie să fie asigurate de administrația locală, deoarece completează procesul de educare prin experimentare, responsabilizare și observare. Nu este niciun secret faptul că în acest moment copii nu sunt liberi deoarece există riscuri prea mari și nu ar fi în siguranță. Ca urmare, sunt necesare trasee sigure pentru copii și un trafic redus, pentru a oferi micilor locuitori spațiul necesar de dezvoltare în cadrul orașelor, ceea ce duce în final la redarea spațiilor tuturor locuitorilor.

Sursă: Orașul românesc 4.0

Designul spațiilor publice

La nivelul fiecărui cartier ar trebui facilitat accesul la activități de joacă sau de învățare și la zone creative, precum și asigurată conectarea copiilor mai mult cu natura. Aceste aspecte aduc beneficii la nivel de sănătate, de socializare și de dezvoltare a viitorilor adulți.

Un aspect important ce ține de design sunt elementele utilizate în crearea spațiilor: mobilierul urban (fiecare mobilier ar trebui să obțină un scor mare atât pentru jucat, cât și pentru utilitate, de exemplu o bancă poate fi un obiect pe sub care un copil se poate târî, cățăra pe etc.), iar obiectele utilizate pentru integrarea naturii trebuie să dezvolte un mediu potrivit de joacă (ex. bușteni, tuneluri de salcie etc.). În final, toate acestea trebuie să formeze spații care dezvoltă aptitudini noi și susțin relații de prietenie și un stil de viață activ. Mai jos puteți vizualiza calitățile cheie care determină spații publice prietenoase cu copiii.

Calități cheie ale spațiilor publice prietenoase cu copiii

Sursă: Orașul românesc 4.0

Orașul – laborator viu de învățare

Învățarea nu trebuie gândită sau percepută doar la nivelul unei săli de clasă. De exemplu, pot fi organizate tururi ghidate ale orașului, lecții în parc/grădini urbane, etc. care să cuprindă varii subiecte de studiu, de la cultură până la societate sau tehnologie, prin explorarea și interacțiunea directă cu spațiile sau obiectele studiate.

Construim împreună orașul pentru copii

Nu trebuie ignorat faptul că este necesar ca toți locuitorii orașelor să fie consultați în ceea ce privește nevoile copiilor: copii, tineri, părinți, bunici și alți adulți. Acțiuni posibile în acest sens pot fi (1) crearea unui consiliu al copiilor sau a unui departament în cadrul administrației publice care să se asigure că proiectele prietenoase cu copiii sunt implementate și (2) dezvoltarea de proiecte împreună cu aceștia (ex. amenajarea spațiilor sau semnalizarea pericolelor din oraș printr-un sistem simplu și bine pus la punct). Pe scurt, acțiunile gândite trebuie să urmărească transformarea copiilor în agenți ai schimbării și dezvoltării și oferirea rolului de cetățean activ în cadrul orașului. Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie regândit modificat rolul acestora de ”ființe în devenire” în ”locuitori activi, cu nevoi și opinii”.

Discuția este puțin mai amplă, deoarece unele orașe, de exemplu, pentru a obține idei cât mai bune din partea copiilor au organizat diferite tipuri de evenimente prin care le explicau copiilor pe înțelesul lor concepte de planificare și dezvoltare urbană sau îi observau în mediul lor natural, adițional consultărilor realizate cu aceștia. Scopul final fiind de a le înțelege nevoile mai bine și de a îi ajuta pe aceștia să le exprime și să le conștientizeze.

Orașele pentru copii pot avea următoarele efecte secundare:

zone urbane dezvoltate pentru toți, cu comunități sigure și incluzive;
o nouă cultură care îmbrățișează dezvoltarea durabilă și rezilientă în care este crescută generația următoare;
recâștigarea spațiilor urbane pentru oameni;
regândirea copilăriei urbane;
o nouă generație de agenți ai schimbării;
o conexiune sporită între rezidenți și natură;
sănătatea și bunăstarea sunt îmbunătățite;
o economie locală mai dinamică;
comunități mai puternice, medii mai sigure și o reziliență îmbunătățită a cetățenilor și a zonelor urbane.

Colț de bune practici

Rotterdam

Rotterdam este orașul care și-a schimbat imaginea de ”cel mai puțin atractiv oraș din Olanda” în ”orașul prietenos cu familiile” prin integrarea conceptului de orașe pentru copii în strategia de dezvoltare. Administrația locală a investit un buget semnificativ în viziunea sa de a transforma locul într-o zonă atractivă familiilor, reușind astfel să păstreze talentele în oraș și să susțină creșterea economiei locale. În ansamblu, Rotterdam s-a axat pe proiecte care asigură locuințe prietenoase cu copii, spații de joacă în proximitatea fiecărei case și o mobilitate sigură și independentă copiilor. Așadar, beneficiile fiind stimularea economiei locale și dezvoltarea rezilienței demografice, prin păstrarea și atragerea familiilor.

Cluj-Napoca

Municipiul trece printr-un proces de dezvoltare și îmbunătățire pentru a răspunde nevoilor tuturor locuitorilor săi, inclusiv ale copiilor și tinerilor. Vitalitatea culturală este una ridicată, multe locuri de joacă din diferite zone au fost reabilitate, infrastructura sportivă a fost extinsă, există transport public dedicat elevilor și se pregătește construirea unui număr mare de creșe. Pe lângă aceste aspecte, reamintim și faptul că diferite parcuri și spații verzi au fost deja reamenajate, au fost demarate proceduri pentru construirea de alte parcuri și spații verzi și amenajarea ansamblului urban Cetățuia. Nu în ultimul rând, au fost pornite inițiative pentru pietonalizarea orașului și creșterea siguranței și accesibilității deplasărilor pietonale, precum și au fost demarate proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a pistelor de bicicletă. Toate aceste aspecte conduc către consolidarea unei zone prietenoase pentru familii și copii.

Tirana

Un proiect important implementat în cadrul orașului este dezvoltarea unui consiliu al copiilor, care le permite copiilor și tinerilor să se întâlnească cu primarul și să își comunice nevoile. Potrivit site-ului Rethinking Childhood, Tirana deține un set ambițios de inițiative, dintre care enumerăm construirea parcului urban care să traverseze orașul (primul pas este pietonizarea centrului orașului), planificarea și implementarea unei infrastructuri de piste de biciclete sigure pentru deplasarea copiilor, dezvoltarea uni cartier pilot „pentru bebeluși, copii mici și îngrijitori”, etc.

Auckland

Auckland nu urmărește să ofere copiilor doar servicii mai bune (biblioteci, piscine, parcuri, facilitățile de recreere sau transport), ci și să le crească calitatea vieții în oraș. Ca urmare, administrația locală pune pe primul loc copiii și tinerii și a dezvoltat un plan pentru a comunica și relaționa mult mai bine cu aceștia. Totodată, planul stabilește și ariile cheie de intervenție cu scopul de a deveni cel mai bun oraș din lume pentru copii și tineri. Pentru a revizui proiectele pe care le fac cu și pentru aceștia și să se asigure că obțin rezultatele dorite, au decis a fi necesară organizarea unui consiliu al copiilor și tinerilor.

Alte exemple de proiecte

Rețineți

orașele care răspund nevoilor tuturor locuitorilor, care inovează, sunt reziliente și protejează mediul înconjurător sunt orașele care atrag, sprijină și păstrează familiile.
este nevoie de un oraș întreg pentru construirea orașului pentru copii.
sunt necesare acțiuni atât din partea familiei, cât și din partea administrației locale și a celorlalte părți implicate pentru a crește generații de copii și tineri fericiți, sănătoși, inteligenți, grijulii și sociabili, pentru ca apoi să devină cetățenii colaboratori, competenți și responsabili de mâine.

Dacă doriți să aflați mai multe despre orașele pentru copii, vă invităm să parcurgeți „Orașul Românesc 4.0”, unde veți găsi și alte concepte pentru viitorul urban și cum îl putem contura. Puteți urmări prezentarea capitolului „Orașe pentru copii” din cadrul UrbanTalks Oradea în videoul de mai jos.