Goana orașelor după banii europeni

Procesul de dezvoltare al unei țări este un proces cu puternice valențe locale. Oamenii trăiesc în localități, investitorii se stabilesc în localități, iar turiștii vizitează localități.

O mare parte din instrumentele necesare pentru a atrage oameni, investitori, și turiști (trei ingrediente vitale pentru dezvoltarea unei țări) se află la îndemâna primarilor. Banii europeni constituie motorul dezvoltării, deoarece investițiile realizate contribuie la calitatea vieții, dezvoltă infrastructura necesară pentru investitori și turiști.

Cu cât există mai mulți bani europeni atrași, cu atât există proiecte care schimbă fața unui oraș, așadar fondurile europene reprezintă investiții sigure, cu bani de la Bruxelles, pe diferite domenii de activitate ce țin de dezvoltarea unui oraș.

Multă lume vorbește despre fondurile europene, însă pentru o absorbție a banilor europeni îți trebuie o echipă de specialiști, experți, oameni care să înțeleagă mecanismele funcționării Agențiilor de Dezvoltare și a Ministerelor de Resort, oameni care să cunoască project management, terminologia și limbajul folosit în majoritatea ghidurilor,  dar și nevoile de dezvoltare ale unui oraș și ce fel de fonduri și programe europene ar acoperi aceste nevoi.

E nevoie de o echipă performantă, care să colaboreze, să scrie și să implementeze proiecte europene, în concordanță cu viziunea de dezvoltare a orașului din Strategia de Dezvoltare pe care o are fiecare oraș.

Conform ghidului Indrumar pentru Primari elaborat de experții UrbanizeHub, primăriile din România au folosit diferite modele cu diferite rate de succes. Principalele modele sunt:

a) Echipe interne

b) Sub-contractare către firme private (Cluj-Napoca, Ploiești, Slatina)

c) Servicii publice cu personal contractual (Alba-Iulia)

d) Parteneriate strategice (Sibiu – GtZ)

Fiecare din modelele de mai sus are avantaje și dezavantaje, care sunt prezentate pe larg în ghidul Indrumar pentru Primari.

Topul orașelor în funcție de absorbția banilor europeni pe cap de locuitor

Acest clasament realizat de UrbanizeHub și pus în infografic de Transilvania Reporter se referă strict la fondurile atrase de administrațiile locale din cele 40 de reședințe de județ și municipiul București.

Intervalul de timp ales, 2007-2016, reprezintă anii în care au putut fi consumate fondurile europene din exercițiul bugetar 2007-2013. Este interesantă diferența mare între primul și ultimul loc, între reședința de județ care a atras cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor și cea care le-a atras pe cele mai puține.

De asemenea putem observa că orașele mari, care sunt centre de dezvoltare nu pun accentul pe fondurile europene, deoarece au probabil resurse variate de investiții.

Nicio administrație, oricât de bogată, nu poate ignora banii gratis ce pot fi atrași. E nevoie de oameni bine pregătiți, de specialiști care să fie recompensați peste media celorlalți angajați.

E important însă ca administrațiile locale să înțeleagă că pentru a atrage bani trebuie să cheltuiască bani. Aceasta este o realitate care, din păcate, scapă majorității autorităților locale și performanța slabă pe absorbția de fonduri europene între 2007 și 2016 demonstrează acest lucru.