În țările dezvoltate, după decenii întregi de practici poluante de folosire a gropilor de gunoi, sistemele de colectare și tratare a deșeurilor se orientează către recuperarea materialelor (reciclare și reutilizare) și energiei (incinerare).
Aceste activități ce reduc poluarea au făcut ca gunoiul să devină o industrie profitabilă cu așteptări excelente de dezvoltare, atrăgând așadar multinaționale energetice și companii de reciclare, dar și grupuri infracționale. Pentru ele, a spune că „cel mai bun deșeu este acela care nu a fost produs niciodată” este o glumă! Însă colectarea și tratarea deșeurilor necesită cantități enorme de energie și alte resurse.
Povestea fără sfârșit a răspândirii polurării din cauza creșterii nevoii de transporturi, creșterea utilizării de produse chimice în agricultură, a activităților contaminante în industrie și a industriilor extractoare face ca mediul natural să fie mai vulnerabil pe zi ce trece, iar capacitatea lui de regenerare este distrusă. Informațiile de la Global Footprint Network arată că în 2016 consumul nostru a depășit capacitatea anuală a Pământului de a regenera resursele naturale și de a absorbi impactul uman pe data de 8 august! Cu alte cuvinte, ziua în care depășim resursele planetei este ca ziua în care cardul tău trece pe minus sau pe credit, și se întâmplă din ce în ce mai devreme în fiecare an.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că în 2012 expunerea la sol, apă sau aer poluat a rezultat în aproximativ 8.9 milioane de decese premature în întreaga lume. Acest număr este aproape dublu față de estimările precedente și confirmă faptul că poluarea este acum cea mai mare problemă de sănătate cauzată de mediu, fiind responsabilă pentru 1 din 6 decese. Uitându-se la expunerea populației la aer insalubru, OMS estimează că 92% din populația lumii trăiește într-un loc în care nivelul de poluare al aerului depășește nivelul acceptabil.
Reducerea poluării ar putea salva milioane de vieți și, ca urmare, ar putea economisi cantități enorme de resurse folosite pentru sistemele publice de sănătate. În raportul intitulat „Costurile Poluării Aerului” publicat recent de Banca Mondială, se estimează că poluarea aerului ar fi costat economia mondială 225 de milioane de dolari în pierderi de venituri și 5.1 milioane de dolari în pierderi din ajutoare sociale. Cunoscând acest scenariu, ce putem spune că ar trebui să se întâmple cu centrele urbane în viitor? Cum pot ele să devină durabile și rezistente la aceste amenințări externe?
Trebuie să regenerăm orașele existente prin creșterea zonelor verzi și reintegrarea naturii în cadrul orașelor. Există deja exemple precum Singapore sau Paris, care au lansat campanii extraordinare de înverzire a acoperișelor; New York promovează grădinile urbane, iar Milano construiește clădiri verzi. Orașele noastre ar trebui să devină locuri pline de biodiversitate care permit coabitarea câtor mai multe specii și restaurarea resurselor naturale locale.
Stéphane Jedrzejczak este cercetător la Interdisciplinary Unit for Sustainable Economy din cadrul Universității Cattaneo din Italia și contribuitor pentru UrbanizeHub. A lucrat la proiecte de dezvoltare locală în Italia și în străinătate (Mongolia și Nepal) și la probleme de deșeuri cu un ONG internațional din Bruxelles. În prezent, este candidat doctoral, iar cercetarea lui se concentrează pe probleme de sustenabilitate în cadrul incubării și dezvoltării de afaceri. În trecut, a obținut un Master în Dezvoltare Locală și unul în Managementul Afacerilor Internaționale.
Foto: museumofthecity.org