Petrila este unul dintre orașele aflate în declin economic și demografic, denumite în literatura internaţională de specialitate shrinking cities, care se confruntă cu probleme rezultate din consecvența unor abordări nefaste, punctuale, necoordonate și cu efecte pe termen scurt. Majoritatea acestor orașe sunt rezultatul unor politici anterioare (coerente de cele mai multe ori), fără posibilitate de continuare în prezent.
Cu sau fără posibilități de reprofilare, acestea pierd etape importante prin concurența orașelor poziționate mai bine în economia de piață. Statutul de centru (regional, județean sau local) devine important, arealele proxime centrelor fiind favorizate față de cele mai îndepărtate.
Așadar, în zona intermediară dintre centre se formează periferii de grosimi variabile, medii propice pentru declinul economic și social.
În această situație se află și Petrila de astăzi. Periferie prin excelență, parte a sistemului urban Valea Jiului, localitatea se confruntă cu aceleași probleme pe care le au zeci de orașe din țară și mii din străinătate.
În acest caz, oportunitatea vine din acele resurse care pot genera o nouă identitate, post-industrială, care poate să înlocuiască cel puțin din punct de vedere perceptiv confortul psihologic oferit de societățile care gestionau anterior minele și fabricile. Valorificarea resurselor caracteristice înseamnă, în fapt, demonstrarea rezilienței.
În Petrila, procesul de refacere a identității locale a fost inițiat odată cu primele ateliere de urbanism, organizate de profesioniști în domeniu în 2012. Resursa creativă locală este, în acest caz, Ion Barbu – caricaturist, artist și activist de renume.
Împreună cu acesta, o serie de profesioniști și actori locali au contribuit la crearea unui demers care acum poate fi integrat sub conceptul Planeta Petrila.
Momentele cheie, până în prezent, sunt clasarea minei Petrila (2016) – aşadar inclusiv oprirea demolării acesteia – și lansarea documentarului Planeta Petrila (2017). Ca urmare a acestor reuşite, în 2018 se pune problema iniţierii procedurii de regenerare a fostului sit industrial şi transformarea acestuia în nou centru administrativ, cultural şi economic al oraşului.
Primul eveniment de amploare, celebrând trecerea ansamblului din patrimoniul Societăţii de Închideri de Mine în cel al Oraşului Petrila, va fi organizat de 1 Mai. Ziua Minelor Deschise înseamnă 12 ore de acțiuni culturale și sportive desfășurate pe strada Minei și pe platoul de la intrarea în Mina Petrila.
Prin acest eveniment este testată capacitatea de a găzdui funcţiuni culturale în clădiri și spații ale fostei mine, dar şi posibilitatea de pietonizare a străzii de legătură între oraş şi mină: strada Minei.
Toate acestea pun în valoare capitalul cultural local, prin promovarea foştilor angajaţi ai minei în calitate de ghizi, valorificarea creativităţii lui Ion Barbu sau itinerarea unei expoziții prezentată anterior la MNAC București (Shrinking Cities in Romania, curator Ideilagram coordonată de Ilinca Păun Constantinescu).
În spațiile de la mină se va desfășura întâlnirea membrilor Asociației Planeta Petrila, Andrei Dăscălescu va proiecta din nou documentarul Planeta Petrila, iar Ana Dubyk va susține un concert de jazz.
De asemenea, petrilenii şi oaspeţii vor cunoaşte mai bine etapele evoluţiei urbane printr-un Tur de arhitectură realizat în parteneriat cu O.A.R. Timiș și PACT (ghid Gabriela Pașcu), vor asista la o piesă de teatru și lectură din Ion D. Sîrbu din partea unui operator cultural local (Asociația Culturală Les Amis de la France) vor putea participa la competiții sportive (badminton, atletism) și vor asista la inaugurarea unui muzeu informal (Galeria Viitorului).
De 1 Mai, prin Ziua Minelor Deschise, Petrila testează o posibilitate: aceea de conversie a identității locale prin inițiative culturale și adaptare la trendurile contemporane pentru refacerea după minerit. În acest caz, cultura conturează cadrul general în care urmează să se desfășoare toate activitățile care vor înlocui, pe termen lung, activitatea industrială anterioară.
Evenimentul este organizat de ACV Petroșani în colaborare cu o serie de actori locali și naționali, prin finanțarea Ordinului Arhitecților din România și Orașului Petrila.
Mihai Danciu este arhitect, cu preocupări în managementul urban și al comunităților. Predă discipline de urbanism la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara și este implicat în proiecte în Timișoara, Valea Jiului și Chișinău. În practica sa, o dezvoltare sustenabilă este fundamentată doar printr-un mixt de abordări de tip bottom-up și top-down.
