Colaborarea și transformarea sunt două mari direcții pentru zonele urbane funcționale. După ce am văzut cum Zagreb a reușit să creeze sinergii între capitală și zonele urbane sau rurale din apropiere, ne-am gândit să spunem povestea Conurbației Valea Jiului și ce ambiții au cele trei județe parte a structurii.
Conurbația Jiului este o colaborare la nivelul a trei județe: Hunedoara, Gorj și Dolj. Deoarece toate județele au în comun problema zonelor industriale abandonate și lipsa unei resurse umane calificate în domenii de interes actual pentru piață, administrațiile au decis că printr-o structură colaborativă pot atrage investiții care să schimbe destinul regiunii. Comunitățile au șansa de a pune în valoare specificul local și să creioneze modele de business pentru viitor.
Memorandumul semnat de cele trei județe poartă numele de „Axa de Dezvoltare Hunedoara-Gorj-Dolj” și funcționează ca un instrument prin care conurbația își promovează interesele și atrag fonduri europene. Alianța și-a propus să creeze sinergii prin care să aducă dezvoltarea sustenabilă și schimbarea pentru rezidenții a căror trai depindea preponderent de fostele industrii, în special de minerit. Uniunea Europeană încurajează colaborarea la nivel de regiuni și aducerea împreună a tuturor stakeholderilor la masa deciziilor, motiv pentru care Conurbația Jiului are toate șansele să se profileze ca un model de bune practici la nivel național.
Fondul pentru Tranziție Justă
Uniunea Europeană a creat acest instrument pentru a veni în sprijinul regiunilor care se află în tranziție către neutralitate climatică. Zonele care depindeau economic de industrii poluatoare, cum este mineritul în cazul Văii Jiului, pot beneficia de fonduri care să sprijine diversificarea economică. România are alocată suma de 1,95 miliarde de euro prin fond, dintre care cea mai mare parte va merge înspre sprijinirea afacerilor și antreprenorilor din Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Galați și Prahova.
Cumulat, Conurbația Valea Jiului are o alocare de aproximativ 1,2 miliarde de euro pe care dorește să îi direcționeze spre firme noi, incubatoare de business, tranziția energetică de la surse pe fosili la surse regenerabile, eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Planul de acțiune pentru Craiova – Oraș Verde
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a dezvoltat un proiect prin care orașele au avut posibilitatea să pună cap la cap un Plan de Acțiune pentru Orașe Verzi. Documentul are ca rol să ghideze orașele prin intermediul a patru stagii, de la stabilirea unui nivel de referință pentru orașe verzi și dezvoltarea planului până la implementarea și raportarea progresului. Craiova a fost primul oraș din România care a aderat la program și care beneficiază așadar de un plan pentru transformarea verde.
Planul cuprinde o analiză a situației actuale a orașului, viziunea pe termen lung, ce se poate face în domenii cheie cum ar fi mobilitatea, planificarea urbană, managementul deșeurilor și altele, cum pot fi finanțate inițiativele și ce beneficii pot fi generate ca urmare a transformării verzi.
Centru de robotică
Universitatea din Petroșani în parteneriat cu liceele din Valea Jiului au creat un centru de robotică prin care încearcă să specializeze tinerii în industria de robotică. Tinerii pasionați de roboți au rezultate, ajungând în etapele naționale ale competițiilor de profil, semn că Valea Jiului poate deveni o pepinieră de talente dacă există un plan concret și investiții. Universitatea din Petroșani pregătește două programe de masterat, unul dintre ele în domeniul energiilor regenerabile cu focus pe ingineria bateriilor, prin care contribuie la capacitarea studenților din Conurbația Valea Jiului. Un eveniment educațional dezvoltat pentru industria IT este Robotics Valley, unde specialiștii se întâlnesc cu elevii de liceu pentru a discuta despre ce presupune o carieră în informatică și este organizată o competiție pe echipe.
Mai puțin consum, mai puțină poluare
Târgu-Jiu derulează mai multe proiecte pentru eficientizarea clădirilor din oraș, atât pentru cele rezidențiale cât și pentru cele publice. Blocuri, școli, grădinițe, spitale, bazinul de înot sunt pe lista de proiecte de reabilitare astfel încât să nu mai fie necesar un consum atât de mare de resurse pentru a le încălzi. Orașul are în plan să introducă mai multe stații de încărcare pentru mașini electrice și să crească fluiditatea rutieră, în timp ce investește în transportul în comun. Comunitățile urbane care înțeleg cum pot economisi fonduri printr-un management eficient al mobilității sunt cele care vor putea crea calitatea vieții pentru rezidenți. Pe lângă mobilitate, este foarte important ca oamenii să se concentreze pe modul cum pot reduce amprenta de carbon în propriile locuințe, fie prin reabilitare și modernizare energetică sau prin alegeri personale.
Invest in Jiu Valley
Societatea civilă împreună cu șase municipii din Valea Jiului au creat o platformă dedicată persoanelor care doresc să investească în regiune. Toate informațiile privind terenurilor disponibile fie din domeniul public sau privat, specificul demografic, resursa umană specializată în diverse domenii și investițiile administrațiilor publice care pot fi de interes pentru un antreprenor sunt colectate pe pagina web dedicată.
Mobilitate
Din cauză că este o depresiune intramontană, asigurarea unui transport public verde și sigur între centrele urbane este o provocare. Totuși, printr-un parteneriat între municipiile de pe rutele cheie și Consiliul Județean Hunedoara, s-a realizat un proiect pentru un pentru Linia Verde a Văii Jiului. 26 de autobuze electrice vor fi cumpărate pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Investiția cuprinde și un deponeu care va fi amenajat în Vulcan, 112 stații reamenajare sau construite, 34 de stații de încărcare pentru autobuze și 2 stații de reîncărcare pentru mașini electrice. Proiectul cuprinde și reabilitarea unei secțiuni de 5 km de drum, totalul de kilometri parcurși pe cele patru rute fiind de 128 km pe traseele Uricani-Lupeni-Vulcan-Petroșani-Petrila, Aninoasa-Petroșani, Petrila-Jiet și Valea de Brazi-Cheile Buții.
La nivel de parteneriat interjudețean, pentru a asigura conectivitatea și accesul companiilor la piață în afara orașelor, există proiecte pentru un drum expres care să lege Deva-Târgu Jiu-Craiova-Calafat. În plus, Aerodromul Săulești va fi modernizat și rețeaua de transport public va fi interconectată și digitalizată.
Muzeul Mineritului din Petroșani
Istoria meseriei care a fost timp de zeci de ani brățara de aur a muncitorilor din Valea Jiului poate fi cel mai bine simțită la muzeul dedicate. Creat în 1961, muzeul a găzduit nenumărate expoziții dedicate tehnologiei mineritului și numismaticii. Chiar dacă a fost deteriorat fizic și moral în ultimii 30 de ani, s-a reușit în 2021 să fie redeschis și remodelat complet cu ajutorul fondurilor europene.
Durează o oră jumate să fie vizitat complet și pentru a afla povestea oamenilor din zonă. Există și o secțiune dedicată Muzeului Munților dezvoltată prin bugetarea participativă din Petroșani.
Centrul ”Constantin Brâncuși” din Craiova
Craiova a devenit un punct de referință pentru artă datorită centrului multifuncțional dedicat sculptorului Constantin Brâncuși. Arhitectul Dorin Ștefan a proiectat construcția având ca inspirație opera „Măiastra”. Ceea ce este interesant este că vizitatorii trebuie să intre în subteran dacă vor să admire expozițiile. Galeria se întinde pe 1200 mp, unde se regăsesc și ateliere, săli de spectacole și spații de conferințe. Centrul a fost gândit pentru a oferi turiștilor o experiență interactivă și unică, ceea ce îl recomandă la nivel de bune practici pentru turism și managementul artei.
Street Art
Orașul Târgu-Jiu organizează festival internațional de artă urbană Strad’Art ca metodă de dialog între culturala stradală și comunitatea locală. Spațiile publice sunt regenerate cu ajutorul artiștilor care scot specialul din obișnuit. Ziduri, terenuri de sport, biblioteci, autobuze și școli sunt doar câteva dintre locațiile transformare cu ajutorul vopselei și al imaginației. În patru ediții organizate până în prezent au fost realizate 43 de intervenții care pot fi accesate aici.
Valea Jiului Implicată a derulat un proiect similar de transformare a patrimoniului construit cu ajutorul artei. Fosta mină Petrila a devenit un loc dedicat artei și istoriei locului, cu diverse murale pe zidurile pe lângă care treceau odată minerii. Muralele au fost extinse la nivelul altor zone din vale, cum ar fi Complexul Energetic Hunedoara și Căminul Studențesc nr.1.
La nivelul întregului județ Dolj a fost demarată o campanie de promovare a turismului care abordează cultura și sportul de la evenimente până la clădirile sau spațiile unde sunt organizate. Cele 200 de proiecte și acțiuni promovează istoria, cultura, natura, turismul de aventură, ecoturismul, cicloturismul, gastronomia și enologia, turismul de afaceri și cel pe bază de evenimente. Strategia județului va contribui la crearea brandului turistic în zona de sud a țării și putem avea așteptări reale să auzim povești în grupul nostru de prieteni despre o mini-vacanță făcută în Conurbația Jiu.
Conurbația Valea Jiului este un model despre cum se poate aduce schimbarea cu ajutorul colaborării. Este foarte important ca județele să gândească la nivel macro, la nivel de regiuni și la rolul pe care îl pot juca pe scena națională. Pentru că au reușit să treacă peste diferențe și să schimbe întrebarea de la „de ce…?” la „cum putem să…?”, alianța are șansa de a atrage fonduri și atinge tranziția justă pentru cetățeni.
