În contextul mai larg al elaborării și implementării Politicii Urbane a României, colaborarea dintre administrația publică și societatea civilă este esențială. Pentru ca această colaborare să poată avea loc într-un cadru bine precizat – și mai important, pentru a putea da roade – este important să știm care sunt dorințele celor două părți. Ce vrea administrația publică de la orașele României? Ce își dorește societatea civilă?
Pe de o parte, în ceea ce privește administrația publică, importante par a fi două obiective majore: orașul verde și rezilient, dar și orașul competitiv și productiv. Ierarhizarea obiectivelor depinde de zona țării și de nevoile regionale, așa cum o arată imaginea de mai jos. De asemenea, o a doua ierarhizare a unor piloni prinde contur. Amintim aici câteva dintre prioritățile predominante ale adminsitrației publice sub egida orașului verde și rezilient: mobilitatea urbană durabilă, reducerea poluării aerului sau alinierea la normele europene de management al deșeurilor. Pentru orașul competitiv și productiv, prioritățile se îndreaptă spre calitatea infrastructurii publice, valorificarea resurselor pentru investiții strategice, dar și încurajarea inovației și startup-urilor.
Alți piloni strategici predominanți pentru orașul just și incluziv par a fi accesul tuturor la servicii publice, implicarea societății civile și asigurarea unor costuri accesibile. Orașul bine guvernat se bazează pe piloni precum stabilitate și eficiență bugetară, reducerea birocrației și digitalizarea administrației. Guvernanța participativă nu se numără printre prioritățile de top ale administrației.
Societatea civilă, pe de altă parte, consideră că orașul bine guvernat este pilonul principal, alături de orașul verde și rezilient. Ierarhizarea obiectivelor depinde, din nou, de regiunea în cauză, așa cum o arată poza de mai jos. La fel ca în cazul administrației, există o convergență a obiectivelor orașului verde și rezilient, ierarhizarea fiind una similară cu cea a administrației publice. Infrastructura publică de calitate eclipsează toate celelalte obiective ale orașului competitiv și productiv iar incluziunea, implicarea societății și accesul la servicii se remarcă în cazul orașului just și incluziv.
De asemenea, în cazul orașului bine guvernal, ierarhizarea obiectivelor este foarte similară celei realizate de administrația publică. Divergențe considerabile au apărut, totuși, cu privire la ierarhizarea metodelor de informare a cetățenilor – opțiunile au variat de la transmiterea ședințelor pe internet și colaborarea cu mass-media, la informarea directă a grupurilor de interes, comunicarea prin pagina web a instituției sau prin diverse publicații. Spațiile de afișaj din instituție au reprezentat mereu ultima opțiune, lucru care arată dorința pentru digitalizare – precum și potențialul acestui fenomen.
Consensul cel mai evident poate, a fost definirea contribuției cetățenilor printr-un singur termen, apărut în mod predominant și recurent – implicare. Dezvoltarea urbană, rolul ONG-urilor sau nevoile punctuale ale societății civile au reprezentat alte aspecte relevante, iar răspunsurile pot oferi o imagine de ansamblu precisă și exhaustivă asupra modului în care societatea civilă vede evoluția urbană a țării noastre. UrbanizeHub salută astfel de inițiative și studii remarcabile, menite să analizeze situația și percepțiile actuale – lucru care poate conduce doar spre o planificare strategică benefică a dezvoltării urbane.
Sursă + Foto: WB
