Orașele pot să contribuie la sănătatea noastră și în special a populației vârstnice prin planificarea inteligentă a spațiilor. Aflați din acest articol de ce o plimbare printr-un parc are beneficii asupra sănătății mintale și ce se întâmplă dacă un bătrân face o plimbare similară într-o zonă fără spații verzi.
Două mari provocări cu care ne confruntăm sunt creșterea ratei urbanizării la nivel global și îmbătrânirea populației. Aceste fenomene produc efecte negative în spațiile orașelor când ne gândim la aglomerările urbane, poluare, creșterea consumului de resurse și sănătate. Din acest motiv spațiile trebuie planificate pentru a încuraja și menține un stil de viață sănătos și activ, cu atât mai mult cu cât ne gândim la problemele care apar în rândul populației vârstnice din punct de vedere al sănătății fizice și mentale.
Chris Neale a publicat un studiu în 2019,The impact of walking in different urban environments on brain activity in older people, despre impactul pe care mersul pe jos îl are asupra funcțiilor cerebrale. Studiile anterioare de neuroimagistică au avut loc în mare parte fie într-un cadru de laborator, fie au implicat teste pe adulți tineri și sănătoși. Din acest motiv, populația adultă vârstnică nu a fost utilizată ca grup principal de analiză, deși se află categoria de interes pentru modul în care gândim spațiile urbane ale viitorului.
Ceea ce a făcut Chris Neale împreună cu echipa a fost să pornească de la cum spațiile urbane afectează creierul unei persoane în vârstă din punct de vedere al stresului, degradării sau regenerării sale. Alte studii menționate de Neale spun că o plimbare de 90 de minute prin aer liber reduce riscul depresiei față de o plimbare de aceeași durată într-un spațiu urban, care nu are niciun efect.
Echipa a utilizat neuroimagini mobile care au înregistrat răspunsuri neuronale măsurabile la adulții în vârstă atunci când se deplasau în diferite medii urbane: mediu aglomerat, mediu liniștit și spațiu verde. Participanții la studiu au parcurs unul dintre cele șase trasee predefinite distincte într-un cadru urban. Acest lucru a permis înțelegerea efectelor pe care imersiunea într-un anumit mediu le produce pentru fiecare subiect.
Participant al proiectului purtând sistemul de captare al neuroimaginilor
„Am găsit schimbări în activitatea beta, asociate cu creșterea atenției în mediile urbane aglomerate în comparație cu spațiul verde urban. Acest studiu analizează activitatea creierului asociată cu mersul în medii urbane la persoanele în vârstă.Se bazează pe un număr tot mai mare de cercetări care încearcă să înțeleagă modul în care mediul afectează răspunsurile neuronale din creier și rezultatele asociate privind sănătatea și bunăstarea. A fost folosit pentru prima dată la persoanele cu vârsta peste 65 de ani și în cadrul lumii reală, nu simulată artificial.Metodologia noastră simplă adaugă validitate ecologică constatărilor studiului și evidențiază cerințele variabile de atenție ale diferitelor medii”, se arată în studiu.
Cu alte cuvinte, mediile urbane unde traficul este ridicat ne pune într-o stare de alertă, ca și când încercăm să evităm un pericol. În același timp, spațiile verzi au efectul opus, creând o stare de liniște. Mai mult, chiar dacă nu se iese total din zona urbană, prezența spațiului verde prin ornamente, ghivece, copaci sau alte elemente a reușit să diminueze activitatea beta a creierului în comparație cu spațiile urbane unde verdele lipsea total. Pentru sănătatea creierului și ca să poată desfășura procesele regenerative, spațiile verzi sunt un mediu care facilitează evoluțiile pozitive ale stării mentale.
Fenomenul de îmbătrânire al populației nu trebuie perceput ca un factor de îngrijorare. Există soluții prin care putem asigura o bătrânețe liniștită prin tehnologie și planificarea urbană inteligentă. Soluții pentru categoria de vârstă a treia au fost identificate și de autorii „Orașului Românesc 4.0”, printre care enumeră Medicina 2.0.
Traseele predefinite parcurse de participanții la studiu
