Reciclarea nu este suficientă pentru a discuta de reducerea cantității de deșeuri, mai trebuie să lucrăm și la comportamentul nostru de consumatori. La nivel european se discută despre economia circulară și cum se pot face politici pentru asistarea oamenilor, businessurilor și orașelor. Despre ce înseamnă economia circulară și cum pot comunitățile urbane să beneficieze odată cu implementarea ei aflați în acest articol.
Există trei mari paradigme în economie: economia liniară, economia reciclării și economia circulară. În primul caz, după ce un obiect este folosit ajunge la gunoi, creând astfel deșeuri care nu mai pot fi valorificate și reprezintă un cost pentru mediu. În al doilea caz, obiectele folosite sunt reciclate de câteva ori înainte de a ajunge, în cele din urmă, la gunoi, evident cu un cost mai mic pentru mediu decât economia liniară. Economia circulară reprezintă intrarea obiectului într-un lanț de procese care nu permit crearea deșeurilor.
Economia circulară are trei mai principii: evită producerea de deșeuri și poluare din sistem, ține materialele și produsele finite în uz și regenerează sistemele naturale. În practică, există două cicluri pentru reintroducerea obiectelor în sistem. Ciclul organic se referă la rularea materialelor prin sistem până să fie descompuse în pământ. Ciclul tehnic implică rularea continuă a materialelor care nu se pot descompune natural pentru a rămâne în cadrul economiei circulară atâta timp cât își mențin valoarea.
Cum este economia circulară pusă în practică?
Prin metode de reînnoire (refolosire, reparare, reconvertire, refurbish și reciclare), deșeurile de ordin tehnic vor putea fi folosite din nou sau să devină componente a ceva nou. Companii ca Bureo produc haine din plase de pescuit, de exemplu. Pela produce carcase de telefon biodegradabile. Putem să ne gândim la blugi, încălțăminte, bioplastic chiar și clădiri create ca urmare a adoptării economiei circulare.
Totuși, trebuie să ne gândim și la obsolescența programată a produselor. Companiile care produc telefoane, laptopuri, aparate de uz casnic sau accesorii gândesc produsele astfel încât acestea să se strică după un număr de ani. Site-ul iFixit a creat un ghid prin care oferă note de la 0 la 10 în funcție de cât de ușor de reparat sunt telefoanele, tabletele și laptopurile de pe piață. Dacă ne uităm la produsele din ultimii trei ani, în special la cele high-end, vedem că nu trec de 6. Este nevoie de un nou mindset pentru a face produsele cât mai durabile. Cantitatea de resurse investită în crearea gadgeturilor reprezintă un cost enorm pentru mediu având în vedere că sunt înlocuite la trei-cinci ani, unde mai punem și că nu putem recicla decât într-o mică parte materialele folosite în crearea unui telefon, de exemplu.
La nivel energetic, putem vorbi despre reducerea consumului destinat până în acest moment producerii de materiale. Putem să luam ca exemplul reciclarea aluminiului, care emite cu 95% mai puțin dioxid de carbon față de extragerea și prelucrarea sa. Economia circulară trebuie să meargă în același ritm cu energia regenerabilă. Nu putem să vorbim de economie circulară în condițiile în care investițiile în energie verde produc panouri solare, turbine eoliene sau mașini electrice care nu pot să fie repuse în circuit odată ce își ating sfârșitul. Siemens Gamesa au anunțat recent crearea primelor lame de turbină eoliană care pot fi reciclate, cele de până în prezent nefiind nimic mai mult decât deșeuri care nu mai pot fi valorificate.
Ce înseamnă economia circulară pentru orașe?
La capitolul construcții, ne raportăm la materialele utilizate și la longevitatea fațadelor clădirilor. Există metode prin care materialele naturale rezistă mai bine intemperiilor și deteriorării cauzate de lumina solară. Putem vorbi despre fațadele verzi, acoperișurile cu plante și grădini urbane. Infrastructura albastră trebuie luată în considerare, mai ales dacă ne gândim la poluarea râurilor cu deșeuri. Una dintre cele mai frecvente forme de poluare este prin apa pluvială, care este deversată înspre râuri. În traseul de la canal la râu, apa mută și deșeurile în râuri, ceea ce produce poluare și probleme în ecosistemul acvatic. Una dintre soluțiile smart este crearea unor „parcuri burete”. New York are asemenea parcuri, scopul lor fiind de a reține apa pentru plante, purificarea ei și trimiterea mai departe către râu. Sigur, putem menționa mai multe inițiative care țin de încălzirea/răcorirea clădirilor folosind apă sau ansambluri care captează CO2 din atmosferă și îl folosește în diverse procese.
La nivelul Uniunii Europene se discută tot mai aplicat pe chestiunea economiei circulare. În prezent, orașele din România nu se folosesc la capacitate maximă de potențialul economiei circulare. Având în vedere noua direcție europeană, oportunitățile din acest domeniu vor fi din ce în ce mai promovate și inițiativele se vor bucura de finanțarea Uniunii.
Informațiile din acest articol au fost extrase din Fastcompany și Greenbiz
Sursă foto: Parlamentul European, Medium
