home Orașe Verzi Clasamentul eficienței împotriva poluării – România

Clasamentul eficienței împotriva poluării – România

Poluarea aerului este o preocupare a Uniunii Europene, care ține de sănătatea publică, mai ales în zonele urbane, deoarece aerul nepoluat este vital pentru calitatea vieții și starea de bine a populației. De asemenea, gestionarea calității aerului reprezintă o provocare comună pentru majoritatea orașelor europene, deoarece expunerea populației la niveluri ridicate de poluare a aerului poate duce la cele mai mari costuri aferente sănătății.

În momentul actual, sectorul transporturilor are o contribuție de aproximativ 40-50% la emisiile totale de NOx și cu 10 până la 15% la emisiile de PM (particule în suspensie). Astfel, ponderea actuală a transportului în concentrațiile ambientale de NO2 este estimată, în medie la 50%, existând, de asemenea, diferențe majore între regiuni și orașe.

Astfel, în urma unui studiu efectuat de Uniunea Europeană, privind efectele poluării asupra țărilor europene, în România s-ar înregistra cea mai gravă situație. Astfel s-a ajuns la concluzia că fiecare al cincilea deces ar putea fi pus pe seama factorilor de mediu. În timp ce autoritățile locale din România nu iau încă suficiente măsuri pentru combaterea poluării la nivel local, 29.000 de români mor anual din cauza efectelor poluării.

Astfel, în ultimii 2 ani, Observatorul Român de Sănătate a decis să analizeze activitatea autorităților locale din cele mai mari cincisprezece orașe din România, precum și acțiunile concrete efectuate de acestea cu scopul reducerii poluării aerului. ORS reprezintă o organizație non-guvernamentală, care are ca misiune contribuirea la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România și estul Europei. Acesta se ocupă cu desfășurarea studiilor de cercetare privind activitatea acestor servicii, integrând de asemenea, evidențele disponibile privind teme de interes, cu scopul elaborării unor politici de sănătate coerente și eficiente.

Astfel, Clasamentul realizat de Organizația Română de Sănătate a fost efectuat în contextul celui mai recent studiu CE DELFT. Acesta din urmă analizează efectele măsurilor aferente politicii de transport în orașe și modul în care acestea afectează calitatea aerului. În prezent, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit acumularea a jumătate din scorul maxim posibil acordat. Cu toate acestea, primăriile care acționează cel mai decis și sunt implicate activ în direcția reducerii poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Însă efortul depus de acestea nu este suficient pentru reducerea poluării aerului, ci este nevoie de implicarea tuturor orașelor din România pentru ca această provocare să fie realizabilă. Din păcate, foarte puține orașe sunt preocupate de reducerea poluării și de efectele acesteia asupra sănătății locuitorilor.

Analiza efectuată cu scopul realizării clasamentului eficienței împotriva poluării se bazează pe o grilă de evaluare ce cuprinde 20 de indicatori organizați în 5 Domenii, astfel:

  1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
    • Stimulente financiare pentru renunțarea la mașinile vechi
    • Taxă de congestie/aglomerație în zonele cu trafic intens
    • Taxe de parcare crescute pentru centrul orașului
    • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la mersul cu bicicleta
    • Reduceri/bonusuri pentru tranziția la transportul în comun
  2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
    • Introducerea de zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
    • Reglementări locale specifice pentru zonele de construcții
    • Achiziții publice de autobuze electrice în ultimii doi ani
    • Achiziții publice de tramvaie/troleibuze în ultimii doi ani
    • Achiziții publice de autobuze diesel în ultimii doi ani (punctaj negativ)
  3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
    • Introducerea de programe de bike sharing sau car sharing
    • Campanii de comunicare cu privire la calitatea aerului în ultimii 2 ani
  4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
    • Piste de biciclete
    • Parcuri și zone verzi
    • Rețea de tramvaie/troleibuze
    • Număr de stații de tramvai/troleibuz
  5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)
    • Depășiri peste valoarea limită anuală a PM10 (40 μg/m3) în 2020
    • Depășiri peste valoarea limită anuală a NO2 și NOx (40 μg/m3) în 2020
    • Număr de mașini diesel înregistrate în 2020 / 1.000 de locuitori / județ
    • Număr de autobuze diesel înregistrate în 2020 / 1.000 de locuitori / județ

DATE ÎNGRIJORĂTOARE ÎN URMA STUDIULUI

  • 29.230 de români mor anual din cauza afecțiunilor provocate de poluare
  • România se află pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori.
  • Poluarea omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere.
  • România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, conformul Raportului Mondial despre Calitatea Aerului din 2020.
  • La nivel european, România are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor din cauza poluării (€1.810).
  • Bucureștiul este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor din cauza impactului poluării aerului asupra sănătății, astfel fiecare bucureștean pierde anual €3.004 din cauza poluării.

În concluzie, pentru a face față acestei provocă cât mai rapid și pentru a combate efectele devastatoare ale poluării aerului asupra sănătății cetățenilor, Observatorul Român de Sănătate recomandă autorităților locale implicate în acest proces, implementarea cât mai rapidă a următoarelor măsuri:

  • Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice.
  • Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare.
  • Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (exemple Belgia sau Franța).
  • Modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celor care nu poluează.
  • Interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul orașului (exemple Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris).

Material realizat de Laura Ticu

Surse: ORS, ORS2, ORS3FB, DW

Foto: EUObserver, AdobeStock, Shutterstock, ORS, Euranetplus




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + seven =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box