Clujul crește într-un ritm alert. Într-un context național de declin demografic, Clujul se remarcă prin cea mai bună dinamică a populației, susținută de universități relativ performante la nivel național, de un sector privat dinamic (între 2011 și 2015, venitul firmelor din Cluj a crescut în medie cu 10% pe an), și de o imagine de ansamblu pozitivă (întreținută de evenimente precum Untold, TIFF sau Electric Castle).
Bineînțeles, această creștere nu a venit fără repercusiuni. Efectele negative ale creșterii necontrolate sunt simțite de clujeni în fiecare zi – prin creșterea traficului și poluare crescută (când vin studenții se blochează orașul), prin creșterea chiriilor și a prețurilor imobiliare, prin dezvoltări haotice și fără cap (întregi cartiere-dormitor fără străzi suficient de mari și fără servicii sau spații publice).
Acest model de dezvoltare este, în mod evident, falimentar. Dacă lucrurile continuă în acest ritm, ceva va pușca mai devreme sau mai târziu. De asemenea, o astfel de perioadă de avânt economic și demografic nu va reveni foarte curând.
Dacă nu se iau măsuri rapid pentru a pune creșterea Clujului pe un făgaș sustenabil, orașul riscă să risipească una din cele mai faste perioade din istoria sa. Conform unei analize a Băncii Mondiale, România ar trebui să aibă unul sau două orașe cu populație de aproximativ 800,000 – 1,000,000, și Clujul este unul dintre cei mai clari candidați pentru această poziție.
Pentru a ajunge acolo, trebuie însă să gândească, plănuiască și să acționeze deștept.
Mai jos discutăm câteva idei ce ar putea ajuta Clujul să crească mai sustenabil și mai susținut.
Exproprieri pentru extinderea sustenabilă a rețelei stradale
Clujul s-a dezvoltat până acum într-un mod complet dezlânat. Pe principiul dinte-pauză-lipsă-gaură, oamenii au fost lăsați să își construiască case/blocuri acolo unde se întâmpla să aibă o parcelă de teren, fără impunerea unui Plan Urbanistic Zonal.
Acest gen de dezvoltare urmează tipicul parcelelor agrigole (lungi și subțiri) și rar sunt impuse reparcelări pentru a încuraja un tipic urban și infrastructură de calitate. Imaginea de mai jos, cu Cartierul Bună Ziua, este mai mult decât elocventă din acest punct de vedere.
Pentru a ghida extinderea continuă a orașului într-un mod sustenabil, este foarte important ca administrația locală să elaboreze anticipat rețeaua stradală în zonele cu presiune imobiliară mare (Bună Ziua, Europa, Între Lacuri, Sopor și Borhanci).
Construirea acestei trame stradale vine cu costuri (expropieri și construcție) și ridică valoarea terenurilor unde este construită, dar vine și cu foarte multe beneficii. În primul rând, dezvoltarea tramei face mai atractivă dezvoltarea zonelor adiacente și încurajează noi proiecte imobiliare.
În al doilea rând, se asigură o dezvoltare sustenabilă, cu cartiere permeabile, străzi și trotuare suficient de late, și spații publice generoase. În cele din urmă, se poate încuraja reducerea congestiei urbane și ameliorarea traficului, prin crearea de noi supape rutiere – de exemplu noi legături între Cartierul Gheorgheni și Cartierul Mărăști.
PUG-ul proaspăt aprobat este cel mai bun punct de pornire pentru dezvoltarea de noi conexiuni rutiere (vedeți în imaginea de mai jos trama stradală majoră propusă în PUG), dar administrația publică nu ar trebui să se limiteze la aceste intervenții.
Ar trebui gândite câteva expropieri strategice care să permită conexiuni mai bune între Calea Turzii și Bună Ziua. În momentul de față, acest nou cartier al Clujului este relativ greu de accesat din restul orașului.
Supra-taxarea parcelelor sub-utilizate și/sau neutilizate
Clujul, ca mai toate orașele din România, are suprafețe mari de teren în intravilan ce sunt sub-utilizate sau neutilizate. Aceste zac de multe ori în locații foarte bune, din lipsa interesului/resurselor pentru dezvoltarea lor și/sau din lipsa implicării administrației locale într-o politică imobiliară și funciară coerentă. De multe ori, proprietarii acestor parcele așteaptă, speculativ, venirea unor investitori strategici, ce vor prelua aceste parcele pe bani buni.
În mod evident, administrația locală nu ar trebui să lase câțiva speculanți să țină ostatică dezvoltarea orașului. Ca atare, cei care dețin parcele mari de teren în zona intravilană și nu dezvoltă aceste parcele ar trebui să fie supra-taxați – la fel cum se face în fiecare țară din lumea civilizată.
Parcelele neutilizate din Cluj trebuie introduse în circuit util, pentru a permite piețelor imobiliare și funciare să răspundă mai bine cererii foarte mari (Clujul are acum cele mai scumpe apartamente din țară – cu aproape 30% peste prețurile medii din București).
PUG-ul Clujului permite cei mai generoși coeficienți de utilizare a terenului (CUT) în fosta zonă industrială a orașului și propune reconversia acestor zone pentru funcțiuni mixte. La fel cum clădirile ne-reabilitate din centrul istoric au fost supra-taxate cu 500%, la fel ar trebui supra-taxate si parcelele mari ce sunt sub-utilizate sau neutilizate.
Planificarea metropolitană
O bună parte din traficul din Cluj este generat de principalele suburbii ale Clujului – Florești, Apahida și Baciu. Chiar dacă Clujul are un PUG bun acum, în localitățile limitrofe domnește haosul.
Dezvoltările imobiliare se fac la foc rapid și fără cap (în Florești se construiesc anual mai multe locuințe decât în București) și generează probleme economice, sociale și de mediu ce ar putea fi iremediabile.
De exemplu, porțiunea de drum dintre Florești și Cluj are un trafic mai mare decât drumul dintre Otopeni și București, și are cea mai mare densitate a accidentelor rutiere din țară. Cu toate că această situație durează de câțiva ani buni, nu s-a reușit construirea unor debușee alternative.
De accea, este imperios necesară planificarea la nivel metropolitan și identificarea unor soluții (de exemplu lobby pentru proiecte strategice și, eventual, pentru un program național de investiții în infrastructură metropolitană) pentru remedierea disfuncționalităților existente.
Foto: Cluj.info