Suntem pe drumul cel bun, dar drumul rămâne unul lung. Orașele românești au înțeles că viitorul este verde și administrațiile publice cu viziune au început să construiască planurile de dezvoltare pe acest trend. În acest articol, ne-am uitat la câteva dintre municipiile reședință de județ care au derulat proiecte semnificative pentru ceea ce înseamnă tranziția verde, promovarea sustenabilității, trecerea către surse de energie regenerabile și educația cu privire la importanța protejării mediului.
Primăria Sectorului 1 București a anunțat extinderea programului „Termoficare de la Soare”, care țintește ca încă 2000 de apartamente să beneficieze de încălzire din surse regenerabile. Astfel, bucureștenii își vor încălzi locuințele din surse verzi și vor avea acces la apă caldă din aceleași surse. Prima fază a programului a prevăzut 400 de apartamente dintr-un cartier al sectorului, dar planul este ca numărul să crească cu 8000 în 2023 și 10.000 în 2024. Proprietarii apartamentului vor plăti doar 10% din costul sistemului fotovoltaic, restul fiind cofinanțat de Primărie. Costul total pentru un apartament este de 3000 euro, dar există posibilitatea ca oamenii să achite acel cost în rate pe o perioadă de 10 ani, adică un maxim de 2 euro pe lună per apartament. Ansamblul de panouri va încărca pompele de căldură ce oferă apă caldă și energie termică și timp de opt luni pe an acest sistem generează necesarul fără emisii de gaze cu efect de seră.
Primăria Sectorului 2 București va fi un pionier în Europa datorită participării la programul „100 de orașe neutre-climatic până în 2030”. Sectorul 2, alături de Cluj-Napoca și Suceava, va beneficia de fonduri europene atribuite doar acestui program țintit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și realizării tranziției verzi. Astfel, cele trei orașe intră în echipa Misiunii creată de Comisia Europeană și beneficiază de transfer de know-how, consultanță și fondurile necesare derulării proiectelor cu impact de mediu. Este important de menționat că Sectorul 2 are pe 2022 cea mai mare sumă investită reabilitării termice din București. Alte inițiative verzi derulate de administrație se referă la crearea unei hărți a colectării deșeurilor, reabilitarea parcurilor și încurajarea micromobilității.
Primăria Sectorului 6 București s-a axat pe regenerarea urbană a spațiului din proximitatea unei linii de cale ferată dezafectată. Proiectului Liniei a adus împreună comunitatea prin procesul de co-design al viitorului parc de 25.000 mp. Lucrările deja au început, în primă fază fiind prevăzuți primii 5000 mp. Având în vedere lipsa spațiilor verzi și poluarea aerului de pe teritoriul sectorului, Proiectul Liniei este binevenit și parcul va funcționa ca o insulă urbană menită să reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Alba Iulia este membru al clubului select al comunităților sustenabile începând din 2021. Orașul folosește 99% din energia electrică din surse regenerabile, dintre care 96% din hidrocentrale, 2% din panouri solare și 1% eoliană. Recent, administrația publică a achiziționat 13 autobuze electrice și a depus proiect pentru încă 21.
Arad conduce de mai mulți ani topurile în privința spațiilor verzi, cu peste 1000 hectare împădurite. Recent, orașul a implementat un proiect pilot nemaivăzut în România, anume înverzirea liniilor de tramvai. Administrația publică depune eforturi continue pentru reabilitarea clădirilor și anveloparea blocurilor astfel încât să reducă emisiile de gaze cu efecte de seră și să respecte strategia pentru un oraș verde gândită încă din 2017.
Bacău va avea în viitorul apropiat o pistă de biciclete care va ajunge până la aeroport, complementat de un sistem inteligent al managementului traficului. Aceste două proiecte sunt menite să reducă utilizarea mașinii proprii și oferirea contextului ca cetățenii să se poată deplasa cu transportul în comun la standarde calitative.
Brașov este primul oraș din România care folosește 100% energie regenerabilă în toate cele 500 de puncte de consum din subordinea Primăriei. Cea mai mare parte din energie, aproximativ 99%, este produsă prin surse hidroenergetice, restul fiind biomasă. Instituțiile de învățământ, cele de cultură, administrative și punctele termice, pieţele, parcările multietajate, bazele sportive, iluminatul public şi sistemul de semaforizare din oraş, energia electrică necesară domeniului schiabil, inclusiv sistemele de producere a zăpezii artificiale sunt alimentate cu ajutorul energiei verzi. Mai mult, orașul are o flotă de 51 de troleibuze electrie care, după aproximativ 2 milioane km, au redus deja poluarea cu 3.300 tone CO2 până în 10 ianuarie 2022.
Buzău semnează mai multe proiecte la capitolul orașe verzi, pornind de la achiziționarea autobuzelor electrice, pietonizarea zonei centrale, reabilitarea parcurilor și a străzilor, dar de departe cel mai interesant și unic în România este „Școala circulară”. Clădirea de învățământ este alimentată electric prin panouri solare, apa meteorică este captată în trei bazine și utilizată pentru seră sau pentru uzul casnic după ce este tratată. Totodată, școala a fost prinsă într-un plan de modernizare astfel încât consumul energetic să fie cât mai mic.
Cluj-Napoca este un oraș campion la capitolul mobilitate verde. Aproximativ jumătate din flota totală de 370 de vehicule sunt electrice și 2/3 din flotă este formată din autoturisme noi. Până în 2026, municipalitatea și-a propus ca 100% din flotă să fie electrică. Pe lângă impactul pentru mediu, administrația s-a gândit și la sănătatea populației, motiv pentru care a instalat un aparat care contorizează câte genuflexiuni face un cetățean pentru ca în schimbul a 20 să îi fie oferit un bilet de transport gratuit. De asemenea, orașul și-a propus ca până în 2030 să planteze 100.000 de arbori. După cum am menționat mai sus, Cluj-Napoca va fi unul dintre cele 100 de orașe pioniere care țintesc să reducă la zero emisiile de gaze cu efecte de seră.
Craiova s-a implicat recent în regenerarea spațiului urban cu focus pe terenuri insalubre care urmează să devină parcuri cu promenadă și spații de joacă, precum și pe revitalizarea Parcului Cornițoiu. Orașul și-a lărgit flota de transport în comun cu 16 autobuze electrice și 20 de stații de încărcare, ceea ce arată interesul municipalității de a face pași concreți către tranziția verde.
Drobeta Turnu-Severin este unul dintre orașele cu cea mai înaltă calitate a aerului din România. Suprafața de spațiu verde per capita este de 40 mp, peste media europeană de 26 mp. Administrația publică și-a propus să investească în regenerarea suprafețelor de teren degradate pentru a oferi o mai bună calitate a vieții pentru cetățeni, fiind în mare parte vorba de parcuri.
Acțiune de plantare copaci Cluj-Napoca
Iași a desfășurat un proiect prin care cetățenii înscriși pe o platformă puteau adopta un copac. În momentul în care în cartierul sau zona selectate de ei copacul a fost plantat, aceștia primeau o notificare și copacul era introdus pe harta și în baza de date a primăriei. Proiectul menit să educe populația cu privire la importanța mediului este unul de bune practici, mai ales dacă sunt implicați și copiii.
Oradea a încheiat un parteneriat cu Norvegia prin care va crea un parc de panouri fotovoltaice care va alimenta stația de energie geotermală. Acest parc va fi amplasat în parcarea Polivalentei, cu panouri sub care vor putea parca mașinile. Aproximativ 80% din energia necesare stației va fi furnizat din sursa regenerabilă prin cele 1500 de panouri amplasate.
Piatra Neamț este un oraș care a înțeleg importanța tranziției verzi și care încearcă să iasă din epoca mașinii. Una dintre soluțiile implementate este sistemul de bike sharing prin care au fost create 22 de stații cu 160 de biciclete care permit tranzitul prin oraș într-un mod ecologic. Tot la Piatra Neamț a fost scos la licitație un proiect ce vizează 16 străzi din oraș care urmează să fie iluminate cu LED și controlate printr-un sistem inteligent care să prevină risipa și să reducă consumul energetic.
Reșița a început recent lucrările pentru modernizarea și reintroducerea tramvaiului. Totodată, administrația locală a anunțat că urmează să achiziționeze o serie de autobuze electrice care vor fi folosite pe rutele unde nu va circula tramvaiul. Deoarece consumul de energie electrică va crește, primarul orașului a anunțat pe scena UrbanTalks intenția de a crea un parc al panourilor fotovoltaice care să alimtenteze orașul.
Sibiu a gândit o linie verde de transport public în centrul orașului pe care vor circula cinci minibuze electrice. Orașul și-a creat un brand de centru cultural, dar reușește să pună accent pe micromobilitate și păstrarea specificului local.
Sfântu Gheorghe sprijină de 10 ani asociațiile de locatari care vor să îngrijească spațiile verzi din jurul blocurilor. Arbuști, răsaduri, garduri vii sau bănci în valoare de până în 1500 lei pot fi solicitate către Primărie, care se obligă să cofinanțeze 80% din valoarea cererii, 20% fiind suportat de către proprietari. Anul acesta au fost depuse aproape 80 de cereri, ceea ce arată că nu este nevoie de sume uriașe ci doar de participarea comunității pentru a contribui la regenerarea urbană.
Slatina a înființat în trecut propria firmă care administrează zonele verzi și efectele se văd. Parcul Tineretului și Parul Eugen Ionescu sunt zone îndrăgite de oamenii care vor să se bucure de spațiul verde. Orașul a pus accent și pe zonele dintre blocuri, ceea ce a contribuit la creșterea metrilor pătrați de spațiu verde per capita.
Suceava, al treilea oraș pionier din cadrul Misiunii 100, a început munca pentru tranziția verde din timp. Flota de autobuze este aproape în totalitate electrică, sucevenii au la dispoziție scutere și biciclete electrice pentru a se deplasa prin oraș, iluminatul public a fost modernizat în lămpi de tip LED, deșeurile sunt colectate după model finlandez prin platforme subterane și peste o sută de hectare sunt prevăzute să fie transformate în parcuri.
Biciclete puse la dispoziție cetățenilor din Piatra Neamț
Faptul că avem trei orașe membre ale Misiunii 100 de orașe neutre-climatic până în 2030 este un semn bun pentru ceea ce înseamnă tranziția și viitorul sustenabil. Există contexte pentru ca toate zonele urbane din România să poată accesa fonduri pentru proiecte cu impact real pe mediu, însă pentru acest lucru este nevoie atât de eficiența administrației publice cât și de implicarea cetățenilor. Nu trebuie să uităm că mediul înconjurător este foarte mult influențat de obiceiurile fiecăruia dintre noi și cu toții jucăm un rol în sănătatea orașelor noastre.
