Orașele din România sunt motorul economiei naționale. Statisticile ne arată că suntem pe un trend ascendent și chiar în fața unor capitale ca Viena, Madrid sau Roma. Cum putem susține dezvoltarea economică și produce calitatea vieții pentru comunități?
Prietenul UrbanizeHub, Marcel Ionescu-Heroiu, a deschis panelul Viziune și strategie cu o intervenție despre cum pot orașele și cetățenii să genereze prosperitate. Bucureștiul are un avantaj în fața mai multor capitale din Vest și se mișcă foarte bine ca piață de business. Alte orașe din România sunt, de asemenea, performante și reușesc să genereze cifre mari de afaceri. Chestiunea esențială este cum se poate translata această bunăstare economică într-o calitate a vieții cât mai înaltă pentru cetățeni.
Economic vorbind, orașele din România performează foarte bine. Avem țara cu cea mai rapidă creștere economică din Europa și una dintre cele mai rapide creșteri economice din lume. Avem orașele cu cea mai rapidă creștere din Europa, avem o performanță fenomenală și nivelul de dezvoltare atins este foarte ridicat. Bucureștiul, așa cum arată, cum îl știm cu toții, are în momentul de față un PIB pe cap de locuitor ajustat la putere de cumpărare, practic indicatorul folosit de Comisia Europeană pentru a măsura dezvoltarea, peste mai toate capitalele din Europa, inclusiv Viena, Helsinki, Copenhaga, Madrid, Roma și așa mai departe. Întrebarea de bază este dacă economia merge cum o susținem? Problema cea mai importantă este că dacă ai inerție, ritm, cum reușești să continui creșterea asta? Astăzi se va discuta despre două teme care, cred eu, că sunt importante pentru noi în a încuraja și susține această creștere. Pe de o parte, importanța orașelor și bătălia pe care orașele din Europa și din lume o dau pentru cea mai importantă resursă: oamenii. Noi am făcut sondaj după sondaj să vedem ce vrea publicul de la un anumit oraș. Surpriza a fost că nu vor salarii foarte mari, vor o calitate a vieții cât mai bună. Pentru românul de rând, ce își dorește este să aibă un oraș ca în Vest. Și un oraș ca în vest înseamnă că trebuie să abordăm o problema vitală la noi. Cartierele noastre „frumoase” de blocuri unde 73% din populația urbană a României trăiește. O zonă care nu a fost tratată până acum niciodată la nivel integrat cu impact pe mai multe paliere, nu numai calitatea vieții și tranziția climatică, pentru că de acolo vin cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră la nivel urban.
Aderarea României la proiectul european este cea mai mare victorie în termeni de politică externă pe care am obținut-o în acest secol. Pe lângă promovarea valorilor în care credem cu toții: drepturile omului, demnitatea umană, democrație, statul de drept și libertate; am obținut mecanismele prin care să ne conectăm la capitalul din Vest și să îl aducem spre țara noastră.
O altă temă, poate mai importantă, nu ține de partea de dezvoltare urbană cât ține de educație financiară. Noi ne-am chinuit, și cu UrbanizeHub și separat prin activitatea făcută la Banca Mondială, să vedem de ce are nevoie un ecosistem, o țară, o regiune, un oraș pentru a crește. Care sunt ingredientele? Un ecosistem, o țară, un oraș, o regiune este ca un organism viu. În faza incipientă, resursele trebuie extrase din afară și ai nevoie de acces la piețe de export. Faptul că am intrat în Uniunea Europeană este cel mai de succes eveniment din istoria României. De altfel, Uniunea Europeană este cel mai de succes proces de dezvoltare din istoria omenirii. Este singurul ecosistem care a reușit să crească toate țările care au intrat. După aceea, trebuie să fim atenți în a atrage investiții străine. Sunt idei oarecum patrioate că trebuie să avem grijă de capitalul nostru fără să ne dăm seama că pentru ca o companie locală să crească ea trebuie să aibă acces la o piață de desfacere mare. Este foarte greu să îți creezi o rețea logistică, o piață de desfacere și o rețea de clienți dacă nu ai clădit în timp. Investițiile străine directe ajută exact cu treaba asta
Un subiect destul de important pentru sectorul economic este participarea cetățenilor. Românii sunt destul de reticenți în investițiile la bursă și nu este un lucru întâmplător. Foarte multe țări se confruntă cu scepticismul oamenilor în a investi pe termen mediu și lung. Înșelătoriile de îmbogățire rapidă, scandalurile de pe Wall Street apărute în presă, poveștile fantasmagorice despre cum cineva a ajung milionar peste noapte sunt câteva motive pentru această reticență în a investi la bursă. Totuși, nu trebuie să fim toți niște Gordon Gekko sau Jordan Belford pentru a înțelege mecanismele din spatele investițiilor și, cel mai important, al diferenței dintre a investi la bursă și a juca la bursă.
Există un mod de a continua și susține creșterea? Răspunsul este da și ține de educația financiară a populației. Educație financiară care nu lipsește doar românilor, lipsește și europenilor. Am să dau un singur exemplu: dacă un milion de români ar investi 10.000 de euro într-un fond S&P 500 care are un randament pe termen mediu și lung de 12% ar aduce în țară 1,2 miliarde de euro, adică mai mult decât toate investițiile străine directe. Practic, te conectezi la surplusul pe care îl generează aceste multinaționale și îl atragi la tine în țară. Tehnologia ne permite acum să ne racordăm la bunăstare și să o aducem la noi acasă
Pentru a susține educația financiară și a promova ideile de bază ale unei investiții responsabile, Eva Viorela Sfârlea a pregătit un ghid gratuit disponibil aici: Investițiile la bursă pentru toți.
