Noi, cei de la UrbanizeHub, am încercat mereu să ne focusăm pe știri pozitive și recomandări constructive. Suntem un Think Tank ce și-a propus să contribuie, atât cât poate, la o Românie mai bună și la orașe în care să ne placă să trăim. Această abordare nu ne-a permis, poate, să creștem la fel de rapid ca alții din piață (veștile bune nu prea se vând), dar ne-a permis, din punctul nostru de vedere, să creștem mai sănătos.
Cum anul nou a venit cu un val de știri pozitive despre România (de la faptul că avem cea mai rapidă creștere economică anticipată în 2024 în Europa, la poziționarea în top în UE în ceea ce privește satisfacția românilor cu viața de zi cu zi, la poziționarea în top 10 a Clujului în ceea ce privește calitatea vieții în orașele din UE), au început și bătăliile în on-line, cu mii de concetățeni elaborând în extenso despre falsitatea acestor știri pozitive. Am considerat că această dinamică socială merită explorată în mai mare detaliu.
Am plecat de la premisa că știrile negative, au psihologic un mai mare impact asupra atenției noastre – de aceea veți vedea în mediul public mai multe știri negative decât știri pozitive. Chiar și atunci când o platformă media publică o știre pozitivă, această știre tinde să fie vizualizată de mai puțini oameni și se pierde într-un tăvălug de știri negative. La fel se întâmplă când apare o știre pozitivă – știrea primește mii de aprecieri, dar toată lumea se concentrează pe cele câteva comentarii negative la știre.
Dacă însă ne luăm după muntele de date disponibile din diferite surse, vedem că situația în România este mai roză decât ar părea din schimburile de păreri on-line. Dar cât de fericiți sunt oamenii din orașele din România?
Ministerul Dezvoltării a încercat să răspundă la această întrebare în cadrul Politicii Urbane (prima din istoria României) și rezultatele sunt surprinzătoare la prima vedere, deși nu așa de surprinzătoare din perspectiva unor date similare culese de EuroStat, Comisia Europeană, sau Banca Mondială. Mai jos vedeți rezultatul unui chestionar extins, cu eșantion reprezentativ, făcut pe o selecție de orașe din România (datele complete pot fi accesate aici: https://citadini.ro/barometru-urban-2020/).
În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul dvs.]-comparație
R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud-Est, V=Vest
După cum se vede din aceste date, în majoritatea orașelor incluse în studiu, o majoritate dintre oameni sunt mulțumiți că trăiesc acolo. În mod evident, există diferențe între orașe, cu o pondere mai mare de cetățeni mulțumiți în orașele cele mai titrate din ultimii ani – Cluj-Napoca, Oradea, Alba-Iulia sau Brașov. Analiza Ministerului Dezvoltării oferă și câteva explicații pentru aceste diferențe. Vom trece prin câteva dintre aceste explicații, în speranța că vor fi relevante pentru decidenții de la nivel local și național:
Creșterea economică. Când economia performează bine, lucrurile tind să se îmbunătățească pentru o bună parte din societate. Iar când lucrurile se îmbunătățesc, psihologic, oamenii tind să fie mai pozitivi. Asta explică și motivul pentru care românii par acum mai satisfăcuți cu viața de zi cu zi, decât cetățenii unor state vest-europene, mult mai bine dezvoltate, dar cu economie stagnantă sau în scădere. Conform datelor EuroStat, orașul cu cea mai rapidă creștere economică din Europa a fost Cluj-Napoca – între 2000 și 2020, PIB-ul pe cap de locuitor al orașului a crescut de aproape 6 ori (un ritm de creștere mai alert decât al multor firme private). De asemenea, salariul mediu în județul Cluj s-a dublat în ultimii 5 ani, ceea ce înseamnă că și oamenii de rând au beneficitat de pe urma acestei creșteri economice. Asta explică și motivul pentru care o largă majoritate a clujenilor se declară mulțumiți să trăiască în oraș, și explică și prezența Clujului printre primele 10 orașe din Europa pe calitatea vieții.
Calitatea administrației publice. Bună parte din orașele ce se află în poziție de top în ceea ce privește satisfacția cetățenilor, au avut și o administrație locală performantă – mai exact, o administrație ce a știut să răspundă nevoilor de zi-cu-zi a cetățenilor. Aici este marcantă poziția Bucureștiului, depășit de multe orașe mai mici și cu potență economică net inferioară. Bucureștiul are, de altfel, distincția de a se număra printre cele mai dezvoltate capitale din Europa (are un PIB total peste PIB-ul unor țări precum Bulgaria sau Serbia, și un PIB pe cap de locuitor, ajustat la putere de cumpărare, peste cel al unor orașe precum Viena, Copenhaga, Madrid, Berlin, Roma, Lisabona sau Atena) dar are și ultimul scor din UE (ULTIMUL), în ceea ce privește performanța administrației locale. Este suficientă o plimbare prin centrul Bucureștiului, pentru a înțelege de ce bucureștenii nu sunt foarte mulțumiți. Nota bene, faptul că cetățenii din Moreni, Carei sau Caracal sunt mai mulțumiți de orașul lor de bucureștenii, nu înseamnă că infrastructura este neapărat mai bună în aceste orașe ci că oamenii de acolo percep că se întâmplă mai multe lucruri pozitive ce le impactează viața de zi cu zi.
Determinism fizic. În mare orașele mai frumoase tind să aibe și un nivel mai mare de satisfacție în rândul cetățenilor. În mod evident frumusețea este în ochiul privitorului, dar în mare se rezumă la ponderea din masa urbană construită înainte de comunism și după. Orașele cu un centru istoric solid și bine conturat, tind să fie văzute mai bine. Sunt și aici diferențe, unde orașe ce nu au fost în stare să aibe grijă de patrimoniul lor istoric (vedeți de exemplu Băile Herculane), au și o poziționare mai slabă în preferințele oamenilor. Pentru cei interesați într-o discuție mai detaliată pe tema “frumuseții” orașelor noastre, îi invităm să citească Manifest pentru Orașul Frumos.
La explicațiile de mai sus, putem, în mod evident, să venim și cu o serie de recomandări constructive. Pentru a evita transformarea acestui articol într-un lung tratat economic, ne rezumăm la 3 recomandări mari:
Dezvoltarea relației cu SUA. Noi am mai spus-o și în alte articole, și o repetăm și aici: orașele românești nu vor avea cum să performeze la nivel înalt, pe viitor, dacă nu se racordează mai bine la economia responsabilă pentru aproape o treime din consumul global, și pentru jumătate din capitalizarea bursieră a tuturor firmelor listate la bursă. Mai ales în contextul în care economia UE a stagnat în ultimii 15 ani iar SUA generează cea mai mare pondere de inovații disruptive (și ca atare dictează direcția și viteza economiei globale).
Implicarea cetățenească. Cea mai bună opțiune pentru a crește performanța unei administrații publice este implicarea fiecăruia dintre noi în viața cetății. Pentru a primii servicii mai de calitate și pentru a avea un oraș mai bine pus la punct, trebuie însă să începem să cerem acest lucru. Ca un prim pas, putem cere mai multe platforme care să ne permită să dialogăm mai eficient cu administrația – în era internetului, există tot mai multe opțiuni în acest sens. Trebuie în același timp să știm să avem un dialog real cu administrația publică. Din păcate, dialogul dintre societatea civilă și administrația publică ajunge să fie prizonier al unor indivizi sau grupuri cu interese politice sau personale. De aceea, cu cât este mai facil pentru omul de rând să își spună părerea, cu atât mai bine. Noi, la UrbanizeHub, am dezvoltat mai multe instrumente participative și încercăm activ să implementăm aceste instrumente în cât mai multe orașe din România.
Regenerarea urbană a cartierelor de blocuri. 73% din populația urbană a României trăiește șa bloc, și acesta este motivul pentru care orașele din România nu sunt tocmai atractive. Bună parte din orașele noastre s-a construit în timpul comunismului, când accentul mai mare se punea pe funcționalitate nu pe frumusețe. Nu trebuie să fi însă mare expert în dezvoltare urbană pentru a ști că o astfel de abordare este complet cretină. Regenerarea urbană a cartierelor de blocuri presupune abordări integrate, cu soluții creative inclusiv pentru fațadele blocurilor (de exemplu, recasetări sau extinderea suprafeței locuibile). Primăria Constanța a pregătit, cu sprijinul Băncii Mondiale, unul din cele mai complete ghiduri de regenerare a cartierelor de blocuri. RoReg (asociația agențiilor de dezvoltare regională), a postat de asemenea un ghid general pe regenerarea urbană a cartierelor de blocuri menit să vină în sprijinul administrațiilor locale ce vor aplica pentru astfel de finanțări pe Programele Operaționale Regionale 2021-2027.
În cele din urmă, trebuie să menționăm că nu este suficient să ne luptăm pentru a crește nivelul de fericire în orașele și satele din România. Trebuie să ne implicăm direct și în creșterea nivelului de fericire la nivel european și global. Nu avem cum să o ducem bine pe termen lung, dacă vecinii noștri sunt gripați. Nu avem cum să performăm bine într-o Uniune Europeană slabă, și nu avem cum să rămânem performanți dacă economia globală este în cădere liberă.
Sperăm că acest articol v-a ridicat puțin nivelul de fericire, și vă îndemnăm să încercați în fiecare zi să faceți pe cineva de lângă voi mai fericit – este cea mai eficientă metodă de a ne face mai bine.
