Viitorul orașelor este corelat cu seria de concepte care vor fi implementate în el. Planificarea urbană, tehnologiile disponibile și inovația sunt strâns legate de viziunea și scenariile în care vor să se afle comunitățile urbane de mâine. Experții „Orașului Românesc 4.0” au adus împreună ideile pe care trebuie să le urmărim când ne gândim la 2050 și au prezentat principalele trenduri de dezvoltare.
Capitolul VIII și cel mai extins al cărții este dedicat conceptelor pentru viitor. Sunt amintite idei ca portofelele digitale, blockchain, quantum computing, robotizare, imprimarea 3D, guvernanță digitală, virtualizare și multe altele. Dacă le înțelegem de pe acum, punem în balanță beneficiile și costurile asociate atunci putem să creionăm o viziune pentru orașele noastre.
„Ne-am gândit ce frumos ar fi să știm ce se va întâmpla în 2050 ca și când am avea un glob de cristal, să știm ce se va întâmpla atunci. Din păcate, nu suntem magicieni, suntem analiști, așa că am luat toată informația pe care am găsit-o în online și offline și am reușit să o sintetizăm în 14 teme mari, 56 de concepte și să creăm trei scenarii posibile pentru orașele din România. În primul rând, ne-am uitat la concepte din punct de vedere al impactului. Degeaba avem 56 de concepte dacă nu le putem analiza într-o formă matematică. Ne-am uitat la orașele inteligente și când spunem orașe inteligente ne referim la acele orașe capabile să identifice în timp real nevoile cetățenilor. Mai important, sunt capabile să reacționeze în timp real la nevoile cetățenilor și, precum spune și titlul, un oraș inteligent este o imensitate. Include foarte multe concepte”, a explicat Ionuț Mărieș.
Autorii „Orașului Românesc 4.0” s-au gândit în primul rând la modul în care tehnologia poate avea un impact direct asupra calității vieții dintr-un oraș. Deși o parte dintre idei reprezintă un cost mult mai mare pentru orașele cu populație mică sau medie față de orașele mari, sunt prezentate și o serie de soluții care pot fi implementate oriunde și care prezintă un consum redus de resurse.
„Noi credem că în 2050 tehnologia 5G va deveni atât de banală ca și apa caldă. Gândiți-vă cât de mult costă să implementezi muzică de stare, să te folosești de muzică pentru a transmite oamenilor un anumit sentiment. Nu costă aproape nimic! Cât costă să muți prezentările de modă de pe podium pe Zoom? Aceste două au ieșit în clasament pe locurile I și II datorită costurilor de implementare. Bineînțeles, trebuie să ne uităm și la ce impact social negativ îl vor avea unele concepte. Deși de multe ori progresul poate părea ca sfârșitul lumii, nu e așa! Da, o bună parte din casieri vor trebui să își schimbe profesia sau croitorii vor trebui să proiecteze 3D… dar acesta este viitorul! Ca să ne pregătim pentru viitorul trebuie să existe o sinergie, trebuie să existe colaborare din partea autorităților publice locale, din partea companiilor locale. Trebuie încurajați oamenii și informați să se implice, dar și copiii trebuie să fie familiarizați cu aceste concepte. Poate vă întrebați ce putem face acum, nu în 2050. Ei bine, noi în carte am oferit și o listă de low hanging fruit, adică acele concepte care au cel mai mare impact potențial, sunt cele mai necesare pentru oameni dar au și cele mai mici costuri de implementare astfel încât autoritățile publice să înceapă de pe acum implementarea acestora. Discutăm despre energie solară și eoliană, 5G, educația hibrid, planificarea asistată de date”, mai spune Ionuț Mărieș.
Conceptele prezentate în carte și amintite de Ionuț Mărieș generează trei scenarii pentru viitorul orașelor. Scenariul pesimist înseamnă implementarea conceptelor de imediată necesitate în detrimentul dezvoltării urbane durabile. Scenariul realist este la mijloc, în care orașele prezintă conceptele necesare ca evoluția lor să fie armonioasă și unitară. Scenariul optimist înseamnă însușirea și adoptarea celor mai îndrăznețe concepte și trenduri, fiind specific orașelor inovative care își asumă proiecte ambițioase pentru dezvoltarea sustenabilă și dezvoltarea noilor tehnologii.
„La scenariul realist ne referim la orașele dezvoltate, care ar trebui să fie o temă pentru fiecare dintre noi. Asta înseamnă că aceste orașe ar trebui să ofere toate condițiile de bază și plus încă ceva, de exemplu, din punctul de vedere al asigurării celor necesare pentru sănătatea tuturor și aici mă refer la acele orașe care nu își permit să aibă un nivel atât de ridicat de sănătate, aici vine medicina 2.0. Aceasta spune că există soluții care se pot implementa utilizând mijloace digitale și prin care se eficientizează procesele sau anumite aparaturi devin mai ieftine în timp, ceea ce permit orașelor mai mici să le preia. Reutilizarea adaptivă a clădirilor este o altă problemă foarte mare pe care Noul Bauhaus European o pune ca standard în ceea ce privește dezvoltarea orașelor pe mai departe. Adică să evaluăm ceea ce trebuie să se demoleze, ceea ce nu mai este util pentru noi, și atunci poate observăm că anumite lucruri pot să fie păstrate. Cetatea Oradea este un foarte bun spațiu pentru conferințe, la fel și unele clădiri industriale care își pot schimba funcțiunea. De asemenea, ne pune problema planificării asistate de date. Nu putem face acest lucru decât dacă orașele dezvoltate își creează propriul digital twin al tuturor proceselor și procedurilor care apar în interiorul orașului respectiv. Asta înseamnă o copie a orașului în sine, de la nivel de transport în comun, clădiri, inclusiv infrastructuri de date”, a explicat Mihai Danciu.
Tranziția de la scenariul realist la cel optimist este posibilă doar dacă managementul administrativ și implicarea comunității sunt dinamice. Forța de muncă nu ar trebui să mai fie concentrată în poziții care pot fi ușor înlocuite de roboți deoarece există domenii unde creativitatea și inteligența emoțională umană nu pot fi înlocuite de mașini. „Când discutăm despre orașele inovative, discutăm despre acele orașe care vor să treacă într-un scenariu optimist al existenței lor și aici discutăm despre cele care performează. Aș face referire la trei caracteristici de bază. Utilizând mijloacele cele mai eficiente din punct de vedere al costului cât și al utilizării resurselor pentru a construi prin imprimare 3D sau pentru a produce obiecte de care avem și noi nevoie, care nu trebuie să fie produse în fabrici, ci în cartiere. Putem să estimăm ce se va întâmpla în viitor în aceste orașe inovative folosind realitatea virtuală în așa fel încât să creăm punți între viitor și trecut, să învățăm din trecut poate prin anumite proiecte culturale și proiectând în viitor proiectele pe care noi le planificăm. În ceea ce privește robotizare și mașini autonome, aceasta este o mare oportunitate pentru că ne degrevează de acele sarcini care sunt mai degrabă mașinistice. Dacă ne eliberează de aceste activități, putem să gândim lucrurile mai bine pentru noi, putem să ne gândim cum să ne îmbunătățim și cum putem să îmbunătățim orașele în care locuim”, a punctat Mihai Danciu.
Când discutăm despre dezvoltarea orașelor nu putem să nu ne gândim la planificarea zonelor funcționale și a spațiului urban. Planificarea trebuie să fie puternic corelată cu viziunea pe care orașul și-o asumă pentru viitor, însă aceasta trebuie să fie corelată cu contextele care vor fi create. Nu putem vorbi despre dezvoltare fără să ne gândim cum va imacta poluarea, aglomerarea urbană sau ce va trebui distrus pentru a face loc clădirilor.
„Planificarea inteligentă nu stă în simpla adoptare a acestor tehnologii cu speranța că vor aduce dezvoltare, ci mai degrabă în utilizarea lor pentru beneficiul oamenilor și prosperității orașelor. Primul pas spre o planificare inteligentă este stabilirea unei viziuni de creștere, de stagnare și, de ce nu, declin sau contracție pentru că putem găsi beneficii chiar și acolo. Aceste inovații și schimbări tehnologice deschid oportunități și pentru acest gen de orașe. Știm că deja ne confruntăm cu provocări legate de scăderea demografică și, probabil, în viitor acest trend va continua. Dacă ar fi să ne gândim puțin mai concret la spațiul din jurul nostru, de obicei orașele viitorului ne duc cu gânduri mari aglomerări urbane, densități foarte mari, zgârie-nori pe care nu îi putem cuprinde cu privirea, dar acestea de cele mai multe ori nu corespund cu orașele din jurul nostru și cum se vor dezvolta ele în viitor, și nici cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă. Dacă ne dorim o dezvoltare sustenabilă, să atingem țintele de decarbonizare și să creștem calitatea vieții, calea cea mai probabil nu va fi această expansiune și consum de spațiu necontrolat”, a explicat Alexandra Nae.
Dacă vrem să trăim în orașe sănătoase și în care să nu ne treacă viața în trafic, trebuie să analizăm atent ce din patrimoniul deja construit poate să fie valorificat și ce trebuie dărâmat. Unul dintre trendurile viitorului prezentat în carte este acela al locuințelor care pot fi adaptate în funcție de nevoile noastre. Casele pasive, micro-locuințele modulare și locuințele atemporale pot fi un răspuns pentru problema asigurării spațiilor locative, însă este nevoie de o abordare interdisciplinară când discutăm despre schimbări majore de infrastructură.
„În viitor, dezvoltarea orașelor va fi despre a dezvolta compact, despre a reutiliza ceea ce avem, a valorifica și a transforma. De aceea, vorbim foarte mult de reutilizarea adaptivă. Dacă ar fi să ne gândim un pic cum ar impacta orașele tehnologiile despre care am povestit, s-ar putea ca ele să creeze un surplus de spațiu și să regândim foarte mult ceea ce deja există. Am văzut cum pandemia a golit clădirile de birouri și, odată cu normalizarea digitalizării și a telemuncii, aceste spații vor trebui regândite. Mai mult, dacă ne gândim pe termen și mai lung, mașinile autonome sau chiar și zburătoare vor avea capacitatea să se parcheze singure în afara orașelor, eliberând spațiul pe care îl ocupă, iar infrastructura să fie subterană, generând foarte mult spațiu pe care trebuie să îl gândim și să în transformăm. Viitorul este despre reutilizarea adaptivă și despre designul multifuncțional, adaptabil și atemporal, astfel încât spațiile să crească odată cu noi și să se adapteze la modul în care se schimbă orașele și societatea”, a adăugat Alexandra Nae.
Ionuț Mărieș, Mihai Danciu și Alexandra Nae au abordat mai pe larg seria conceptelor pentru viitorul orașelor în „Orașul Românesc 4.0”. Puteți urmări intervenția lui Ionuț Mărieș de la UrbanTalks Oradea în videoul de mai jos.
Sursă foto: The IET
