Odată cu apariția pandemiei de Coronavirus pe întreg globul, timpul petrecut de oameni în afara locuinței a scăzut considerabil. Accesul în parcuri este strict interzis, făcând posibile doar ieșirile în apropierea casei. Din păcate, infrastructura pietonală a multor orașe nu este organizată corespunzător pentru a face față unei astfel de situații.
Numărul de spații publice disponibile locuitorilor a scăzut considerabil în perioada de carantină. Astfel, zonele rămase disponibile precum traseele pietonale sau pistele de biciclete sunt utilizate intens, făcând dificilă păstrarea distanței de siguranță recomandate.
Această situație este un rezultat al modului de planificare a rețelei de transport nemotorizat al fiecărui oraș. În majoritatea cazurilor, infrastructura de circulație este planificată acordând prioritate automobilelor și motocicliștilor, lăsând pe locul doi pietonii și bicicliștii. În multe situații străzile duc lipsă de spații pietonale, iar acolo unde acestea există, sunt subdimensionate și nu conferă siguranță.
Un alt factor determinant este închiderea sălilor de sport și a tuturor spațiilor destinate relaxării și activităților de recreere. Prin urmare, pentru a rămâne activi, locuitorii orașelor pot ieși doar la alergat sau la plimbări cu bicicleta, aglomerând zonele special amenajate.
Așa cum bine știm, cel mai bine învățăm din greșeli, iar această situație nu face rabat de la regulă. Existența unei infrastructuri adecvate de trasee pietonale care să ofere suficient spațiu pentru menținerea distanței recomandate între oameni este prima lecție, spune David Rifkind, profesor la departamentul de arhitectură și design urban din cadrul Universității Internaționale din Florida și la Wolfsonian Public Humanities Lab. „Este nevoie de trotuare a căror lățime să depășească 1,8m, astfel încât pietonii să poată trece unii pe lângă ceilalți păstrând o distanță corespunzătoare”.
Un alt lucru demn de luat în considerare este modul în care virusul influențează interacțiunea oamenilor cu locul lor de muncă. Când această pandemie se va termina, majoritatea vor dori să lucreze în continuare de acasă, fără a se deplasa la serviciu și, astfel, va fi nevoie de mai puțin spațiu pentru navetiști.
Prin urmare, nu va mai fi nevoie de atât de multe autostrăzi și nici de spații de parcare. În acest caz, spațiul rămas poate fi convertit în trasee destinate pietonilor și bicicliștilor.
Totodată, timpul pe care oamenii îl petreceau făcând naveta între casă și locul de muncă poate fi folosit pentru relaxare și activități recreative. Sună utopic, dar este o posibilitate la care speră mulți.
Soluții pentru o planificare corespunzătoare a orașelor aflate în astfel de situații de criză există; ele trebuie doar implementate cu seriozitate. Odată cu aceste măsuri este așteptată și o creștere a calității vieții cetățenilor din mediul urban.
