Cum ar fi dacă orașele ar fi gândite ca și cum oamenii lor chiar contează? Ce este reabilitarea etică (Ethical Redevelopment) și de ce avem nevoie de această abordare? În următorul articol găsiți 9 principii pentru o dezvoltare urbană conștientă și cum ar trebui reinventată dezvoltarea etică a orașelor în care trăim.
Discuțiile despre orașele smart sunt de multe ori concentrate în jurul ideilor fresh și inovatoare. De multe ori însă, cei care au contribuit activ prin muncă și proiecte la menținerea în viață a comunităților din care fac parte au fost oamenii simpli, locuitorii acelor cartiere. Ei au fost cei care au făcut ceva din nimic și au văzut potențial acolo unde alții au văzut constrângeri.
Reabilitarea etică sau ethical redevelopment poate fi considerată un proces de transformare. Când vorbim despre dezvoltare într-un anumit cartier de exemplu, o abordare ce pune în prim plan oamenii va sta mereu în umbra unei strategii de dezvoltare tradițională, în care profitul este prioritar în detrimentul creării unei comunități.
Gentrificarea
„A gentrifica înseamnă a transforma o zonă urbană îmbătrânită într-un cartier pentru populaţie mai potentă financiar, cu un anumit status social, prin renovarea clădirilor, consecinţele fiind, pe de o parte, creşterea valorii proprietăţilor respective (teren şi clădiri din zonă) precum şi strămutarea vechilor rezidenţi săraci. „
Dacă se întâmplă ceva bun aici, o să fiu forțat să plec? Îmi mai permit să locuiesc aici? Se vor schimba construcțiile sociale care au guvernat modul în care am trăit aici? Toată lumea este preocupată de aceste întrebări legate de accesibilitate, felul în care se va transforma locuirea în zonele respective și în general calitatea vieții.
Valorile, procesul și obiectivul sunt ceea ce disting reabilitarea etică de gentrificare: viața publică prosperă necesită o încredere într-un loc și un devotament față de locul respectiv înainte de orice investiție.
Reabilitarea etică este o abordare care permite unui oraș să funcționeze în interesul tuturor, nu doar al unora. Nu există o soluție unică la provocările cu care se confruntă orașele. „Revitalizarea comunităților necesită soluții creative de la fiecare tip de cetățean”, spune artistul și urbanistul Theaster Gates, Jr.
Cele 9 principii ale reabilitării etice:
Reorientare, Reutilizare (Repurpose + re-propose)
Oamenii, proprietatea și bunurile materiale pot fi remodelate și reimaginate în vederea utilizarii acestora într-un alt scop. Obiectele și proiectele nu trebuie să fie monetizate pentru a fi utile.
Cine este în jurul tău și ce valoare aduce? Cum pot eforturile tale să devină o modalitate pentru instruirea persoanelor la care alții au renunțat?
Participare, Implicare (Engaged participation)
Participarea determină transformarea unui loc și a celor implicați. Oamenii care cred în locul pentru care se implica o vor face într-un mod autentic, fiind starniti din dorinta personală de a contribui și a aduce o schimbare care le va afecta propria viață.
Educație continuă și experimente pentru inovație (Pedagogical Moments)
Experience is the teacher; exposure is the lab. O idee ar fi crearea unor workshopuri, training programs, sau business accelerators înaintea fiecărui proiect cu scopul de recunoaște și a pune în valoare talentele existente în comunitate. Aceste programe pot fi văzute ca un schimb de cunoștințe pentru ca tinerii să învețe unii de la ceilalți și sa își cultive ideile și talentele impreuna.
Îmbrățișarea incertitudinii (The Indeterminate)
Întreprinzătorii strict bazați pe profit lucrează pentru a elimina incertitudinea, optând pentru strategie și coordonare în amănunt pentru a atinge obiective definite. Acceptați ambiguitatea. Permiteți lucrării să ofere soluții; puneți întrebări ca răspuns la „problemele” cu care se confruntă un cartier sau un oraș. Variabila necunoscutului este parte din reabilitarea etică, așadar credeți în proiectul dvs., dar fiți deschiși să credeți că există mai mult de o singură cale pentru realizarea acestuia.
Design
Frumusețea are magnetism. Definește caracterul. Promovează apreciere. Estetica este un aspect care îi atrage pe oameni. Oferă valoare, importanță și respect pentru caracterul unei comunități. De aceea oricine merita sa fie parte din transformarea unor spații fade în ceea ce vor numi la un moment dat LOC (de care să aparțină). Persoanele creative pot juca un rol esențial în modul în care se întâmplă acest lucru. Ele pot contribui la designul unei zone neglijate, în vederea redării valorii acelui loc.
Spații publice (Place Over Time)
Locul se referă mai mult la oamenii care îl locuiesc și la activitățile acestora decât spațiul în sine. Dacă vorbim despre spațiile cu un caracter puternic, ancorate într-un oraș, una dintre cele mai importante caracteristici este că oamenii trebuie să fie dispuși să petreacă timp acolo. Spațiile trebuie să fie flexibile și agile și totodată să se dezvolte într-un mod organic. Vizitatorii unui loc pot deveni din utilizatori participanți și pot contribui per total la calitatea experienței lor. Prin implicare, ei se vor întoarce mereu în aceste locuri pentru a găsi resurse consistente de susținere culturală și spirituală.
Persuasiune și Ownership de proiect (Stack, Leverage + Access)
Schimbarea necesită convingere și angajament folosind încrederea, brainpower, energia, timpul și perseverența. Ceva în care ai crezut cu pasiune și în care ai avut prea puțini sprijin extern, poate crește într-o versiune complexă care sa fie sprijinită ulterior de alte parti externe. Succesul timpuriu, cât de mic, poate declanșa un alt proiect, rapid.
Lucrul în rețea (Constellations)
Liderii carismatici sunt ineficienți fără echipe. Colaborarea și interdisciplinaritatea ajuta la închegarea unor proiecte de succes, prin schimbul de idei și cunoștințe. Se creeaza așadar o constelație între parteneri. Proiectele au nevoie de vizionari, implementatori, colaboratori, evaluatori și persoane care să creadă în acel proiect. Astfel se formează un ecosistem.
Platforme (Platforms)
Multe dintre orașele noastre suferă aceleași provocări – neglijare, pierderi de populație și clădiri abandonate. De multe ori soluția propusă este singulară, iar problema nu este privită ca un tot, la nivel de cartier. Comunitatile au insa nevoie de o platforma, ce reprezinta o baza unde se vor crea noi oportunități sociale. O platformă este un mecanism care impulsionează munca – creează condiții de multiplicitate, compune idei, extinde relațiile, generează oportunități și lărgește accesul. Construirea platformelor înseamnă dezvoltarea de oportunități pentru ca oamenii să se adune și să comunice. Oamenii se întâlnesc, fac schimb de idei și învață.
Orașele reprezintă comunități urbane conectate. Cu cât aceste comunități acționează mai responsabil și implicat cu atât orașul se transformă și devine mai prietenos cu cetățenii.
Așadar este un pas important să creăm comunități care vor sa se implice în transformarea locului unde trăiesc și care sa își pună întrebări: „Ce se mai poate face? Ce pot face la 10 străzi de blocul meu? Cum împărtășesc cu ceilalți ceea ce iubesc să fac ?”
