Regenerarea urbană este principalul obiectiv al administrațiilor publice din Vestul Europei. Spațiile post-industriale sunt recuperate și adaptate în parcuri sau zone unde oamenii își petrec timpul liber. UrbanizeHub împreună cu Banca Mondială a creat un Ghid pentru regenerare urbană pentru a veni în sprijinul administrațiilor locale, dedicat Sectorului 6 București.
Viața la bloc în România vine și cu o serie de nevoi pentru cetățeni. Principala problemă cu care ne confruntăm este că planificarea urbană gândită în epoca trecută nu ține cont de anumite noțiuni care astăzi sunt absolut vitale. Spațiile dintre blocuri nu au fost gândite pentru mașini, parterene blocurilor nu au fost proiectate pentru mici magazine sau spații comerciale, spațiul verde a fost uitat și în loc să ne simțim ca acasă când ieșim din apartament avem sentimentul că intrăm într-o junglă de beton. Din aceste motive, am vrut să luăm pulsul cetățenilor și să înțelegem cum văd ei locul în care trăiesc. Am luat ca studiu de caz un cartier din Sectorul 6, București.
„Studiul pilot pe Drumul Taberei a pornit de la un chestionar aplicat pe 6 subzone ale cartierului prin care am încercat să aflăm care sunt nevoile directe ale oamenilor. În elaborarea și aplicarea chestionarului am colaborat cu sociologi și am încercat să ne concentrăm pe problemele reale pentru a vedea care este contextul. Știm că 73% din populația urbană a României stă la bloc. Acest lucru reprezintă din start o problemă pentru că majoritatea au fost construite înainte de 1990 și majoritatea au început să depășească durata lor normală de viață. Dacă ele au fost gândite la o perioadă de până la 50 de ani, acum vedem că încep să îmbătrânească. Vorbim de un design uniform al marilor cartiere, de lipsa unei game variate de apartamente, lipsa spațiului pentru activități economice, lipsa lifturilor necesare persoanelor vârstnice, lipsa spațiilor pentru persoane cu dizabilități, calitatea scăzută a spațiilor publice dintre blocuri, deci o gamă extrem de complexă care trebuie atinsă printr-o viziune mai largă. […] Ceea ce am propus pentru fiecare proiect și care poate fi replicat la nivelul întregului București este o etapă de analiză foarte importantă înainte de orice proiect, apoi o etapă de implementare și testare și etapa de rafinare. Spațiile pe care ne-am gândit că se poate interveni rapid sunt cele destinate parcărilor, parcuri și scuaruri neîngrijite, tot ce înseamnă parter și o parte din curțile școlilor care pot fi deschise și atrage oamenii din cartier. […] Problemele sunt în mare parte aceleași când vorbim de imagine urbană. Regulile noastre preluate în acest ghid se aplică la fel de bine și în alte orașe europene. Venim cu un update despre ce înseamnă calitatea spațiului public așa cum o apreciem când mergem în alte țări”, a prezentat Corina Chirilă ghidul.
Primăria Sectorului 6 a făcut din înverzire și crearea de spații publice un obiectiv principal al actualei administrații. Totuși, reglementările legislative combinate cu statutul legal al terenurilor neutilizate și suprapunerea primăriei de sector peste primăria Capitalei din punct de vedere al autorizării execuției unei lucrări sunt obstacolele principale cu care se confruntă administrația.
„Sectorul 6 este un șantier și asta este bine. Zona este extrem de complexă, mare, vastă și densă. Drumul Taberei este o zonă proiectată de către comuniști care a mai fost și distrusă prin fel de fel de îndesiri. S-au împroprietărit diverși oameni printre blocuri sau chiar la bulevard în fața blocurilor, s-au votat PUG-uri și s-au dat autorizații de construiri. Este greu de reparat și ceea ce facem noi este un fel de urbanism de reparații. Dincolo de aceste aspecte, mi se pare că UrbanizeHub a mai avut o versiune similară a acestui ghid și un pic mai veche pentru că știu că administratorul public a dat-o către ADP și peisagiștii noștri se ghidează după el. A fost un instrument util și întotdeauna când putem aduce know-how în Primărie o facem. Din fericire, Sectorul 6 are niște rezerve importante de teren de care nu s-a atins nimeni. Partea proastă, e că sunt în paragină și neitegrate în spațiul urban. Avem o serie întreagă de terenuri de la Armată în zona Moghioroș, de la Apele Române, ADS, ale Primăriei Cheajna, MAI și SRI. E o rezervă importantă care sunt decupate, tip blindspots, pe care în timp trebuie să le reglăm. Problemele sunt de cele mai multe ori pe proprietar, nu e foarte clar ce administrăm noi și ce administrează Primăria Generală. Spațiile verzi, conform legii, nu ai cum să le transformi în parcări. Sunt spații verzi care au devenit informal parcări, adică au fost betonate de oameni. Sectorul 6 nu a fost intabulat până acum, ne aflăm într-un amplu proces de intabulare. Am câștigat 10 hectare recuperate de teren fost industrial care vor deveni parc, vom avea cel mai mare parc din București de după revoluție”, a punctat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6.
Sectorul 2 încearcă să schimbe modul în care cetățenii se raportează la mașinile personale. Trotuare întregi sunt ocupate de mașini, forțând pietonii să le ocolească sau să intre pe carosabil pentru a-și continua traseul. Schimbarea de paradigmă nu poate veni decât printr-o abordare integrată a problemei traficului și acest lucru se poate îndeplini dacă administrația înțelege cum poate îmbunătăți spațiile actuale din jurul blocurilor și cum să reglementeze zonele care urmează a fi construite.
„Am numărat câte mașini sunt pe Bulevardul Colentina parcate pe trotuar: 1200 în fiecare zi. M-am întrebat dacă aș putea să eliberez pista de biciclete și problema este că ea e întreruptă, nu dintr-un capăt în altul. Degeaba o eliberez pentru că bicicliștii nu au cum să meargă pe acolo. Acea zonă are nevoie de o refacere totală. Nu se pot reface lucrurile pe bucățele și să iasă ceva bun. Pentru mine este important să gândim acest oraș corespunzând cu nevoile actuale ale locuitorilor. Zonele, mai ales cele studiate de UrbanizeHub, au fost gândite pentru nevoile oamenilor de demult. Marea diferență dintre planificarea urbană de atunci și de acum o constituie mașinile. Cartierele de care am discutat nu țin cont de lucruri indipensabile în ziua de astăzi. Planificarea orașelor nu a fost gândită pentru selectare separată de deșeuri, planificarea comunistă s-a făcut pentru a ascunde oamenii cu dizabilități pentru că sunt blocuri unde nu se poate amplasa o rampă sau un lift, nu putem acomoda câte mașini sunt în acest moment în București. Orașul trebuie să se schimbe ca oamenii să poată să folosească mai puține mașini și asta este greu pentru că nu avem tot ce ne trebuie. Nu avem o creșă, de exemplu. Dacă ar fi să construim o creșă pe normativele modificate, cele mai ușor de implementat decât cele de dinainte de 2021, ne chinuim să găsim spațiul necesar. Rolul nostru este multiplu, să înțelegem ce să facem cu zonele existente, care vor fi în continuare imperfecte și nu pot decât să răspundă mai mult nevoilor actuale ale oamenilor și să vedem cum se crează noile zone. Trebuie să ne gândim ce facem cu zonele care se dezvoltă de aici înainte, care sunt principiile pe care le urmărim când planificăm o dezvoltare urbană”, a vorbit Radu Mihaiu despre Sectorul 2.
Samuel Stancu, colegul nostru de la UrbanizeHub care a derulat trei proiecte în Sectorul 6 și Sectorul 2, a discutat despre oportunitatea de a crea mini-centre de cartier care să servească cetățenii pentru diverse evenimente culturale, sportive sau sociale.
„Vedem în majoritatea orașelor din România că fie au început fie au terminat să își regenereze zonele centrale. Atenția se îndreaptă către cartiere. Oamenii merg în centru, turiștii vizitează centrul și este în regulă să fie primele zone care beneficiază de astfel de intervenții. Dar, majoritatea oamenilor locuiesc în cartiere de locuit și atunci pentru a asigura calitatea vieții administrațiile trebuie să se orienteze către cartiere. Aș vrea să aduc atenția asupra unei alte operațiuni de urbanism: reabilitări urbane. Acest lucru înseamnă mici inserții de funcțiuni culturale, activități economice sau sportive în zone sau construcții subutilizate. Avem clădiri care după o anumită oră nu mai sunt folosite, cum ar fi școlile, avem centrale care nu mai sunt folosite și aceste clădiri reprezintă o oportunitate pentru administrații în a le activa și a genera pe lângă profit economic și viață în cartiere. Mi-ar plăcea să vedem în viitor în orașele și cartierele din orașele României”, a intervenit Samuel Stancu.
Paul Moldovan, administratorul Sectorului 6, a menționat că Bucureștiul a rămas mult în urmă față de alte orașe din țară. Situația, din punctul său de vedere, a fost cauzată de administrațiile care aveau alte interese decât conturarea și implementarea politicilor urbane.
„Pentru noi e vital să creăm mici centre de interes sau centre de zone de cartier unde oamenii să rămână. Foarte mulți oameni pentru evenimente culturale se deplasează în alte zone și creează trafic. Ceea ce am început să facem este să creăm prin mobilier urban și amenajări aceste spații unde oamenii să rămână și să-și petreacă timpul liber cu familia. Legat de refacerea spațiilor urbane din zona de locuit, încercăm să tranșăm cumva și problema parcărilor, să le scoatem de pe trotuar și să ne facem clar înțeleși că nu poți utiliza spațiul public fără să plătești pentru utilizarea sa de către șofer. Foarte mult încercăm să readucem oamenii pe stradă într-un loc sigur, de asta încercăm să amenajăm intersecțiile, să calmăm traficul, să reducem viteza în jurul blocurilor, dar va dura ceva. Știm că așteptările sunt mari și oamenii au dreptate să le aibă pentru că în București avem zeci de ani în care administrația nu s-a ocupat de ceea ce trebuie să se ocupe. Noi încă facem muncă de recuperare față de alte orașe mai mici din țara asta. Din poziția de Capitală a țării recuperăm la capitolul politici urbane și soluții aplicate în alte orașe de ani de zile, din acest motiv ne grăbim dar trebuie să facem și lucrurile cum trebuie”, a explicat Paul Moldovan, administratorul public al Sectorului 6.
Viitorul Bucureștiului ar putea să fie unul mult mai înfloritor și deja se fac pași concreți în această direcție. Sectorul 2 a fost selectat pe lista celor 100 de orașe neutre-climatic până în 2030 ca parte a Misiunii Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că va face un focus din reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Sectorul 6 va avea cel mai mare parc liniar din țară datorită Proiectului Liniei, regenerând o fostă zonă industrială pentru binele cetățenilor. Ceea ce am încercat prin acest ghid este să aducem împreună soluții urbane universale care pot fi adaptate în funcție de specificul local și să oferim suport administrațiilor publice din România pentru a planifica orașele pentru a oferi calitatea vieții și pentru oameni.
