home Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță, Tehnologie & Inovație Cum să creezi 25 de unicorni fără să distrugi o țară?

Cum să creezi 25 de unicorni fără să distrugi o țară?

Unul din obiectivele președintelui Macron este ca Franța să creeze 25 de unicorni până în 2025. Citatul complet utilizat de Kat Borlongan, directoarea La French Tech, agenția inițiată de președintele Macron pentru a face din Franța o țară campioană în înalta tehnologie, a fost: “25 de unicorni creați, dar fără să rupeți în două societatea”. 

Poate ca nu fără motiv, într-o țară conservatoare precum Franța, se întâmplă și minuni, iar creierul, imaginea și energia La Frech Tech au ajuns să fie reprezentate de o tânără filipineză, specialistă în inovare, co-fondatoarea unei boutique innovation agency (Five by Five), și care într-o viață anterioară a fost, pe rând: rezidenta a Techstars Entrepreneur, directoare a Open Data Institute Paris, experta strategiei de produs a Google, comunicator strategic la Națiunile Unite și membră a primului Comitet de Experți ai Open Data al guvernului francez. 

Și totuși, cum sa creezi 25 de unicorni fără să distrugi o țară?

In mod indubitabil, start-up-urile creează tehnologie și produse extraordinare, dar și foarte multe probleme. Spre exemplu, în Franța, există foarte mulți opozanți ai scenei start-up, de la funcționarii care cred că tehnologia va desființa locurile de muncă, la cei cu meserii liberale cărora automatizarea le pune slujba în pericol, până la cei care critică dereglementarea muncii, a taxelor, a săptămânii de lucru, a concediului și a tot ceea ce s-a obținut în lupte sindicale timp de secole. Pentru unii oameni, start-up-urile înseamnă precaritate, profit, creștere cu orice preț.  Dar genul acesta de gândire nu există doar în Franța, Statele Unite sunt la rândul lor un bun exemplu. 

Câți dintre noi au auzit de UBER? Probabil mulți, chiar dacă nu toți l-am folosit. Dar câți dintre noi au auzit de surfcam? Surfcam Spyware a fost un instrument folosit de UBER care permitea șoferilor din Australia să vadă în timp real mașinile competitorilor și să obțină numele conducătorului auto și numărul de înmatriculare. Softul a fost folosit în general împotriva competitorului Go Catch. 

Un alt instrument software folosit de UBER a fost Greyball, care permitea șoferilor să scape de inspectori, poliție și de controale tehnice. Inițial UBER a negat acuzațiile și a susținut că aplicația era menită să identifice și să blocheze accesul la mobilitate unor anumiți utilizatori abuzivi. UBER a forțat atât de mult limitele legii încât Travis Kalanick, fostul CEO al UBER, a înființat un departament legal care să se lupte cu statul și a consolidat un departament care a devenit un fel de agenție de spionaj corporatist, pentru a lupta cu concurența și pentru a se ocupa de cyber-criminalistica. UBER lupta împotriva tuturor, inclusiv împotriva propriilor șoferi, pe care îi considera un centru de cost. Daca mai adăugăm luptele în instanță și felul în care UBER a plătit cele mai bune case de avocatură din SUA pentru a dereglementa meseria de șofer, putem înțelege o mică parte din valul de antipatie global adresat acestei companii, Amazonul transportului, start-up-ul cu cea mai radicală creștere din toate timpurile.  

Ar mai fi o mulțime de lucruri de spus despre povestea prețurilor prădătoare  (Amazon), despre bula WeWork, despre gentrificarea produsă de Airbnb. 

Pe de alta parte, am ajuns într-un punct istoric în care o schimbare pozitivă în viitor nu va putea fi produsă decât de către un start-up, deoarece statele și corporațiile sunt prea lente pentru a reacționa (în fața schimbării climatice, a sărăciei, îmbătrânirii, poluării, aglomerării) și s-au retras total din fața problemelor globale.

Pentru SUA este prea scump să construiască linii de tren de mare viteză, pentru NASA a devenit prea scump să trimită sateliți pe orbită, pentru UE a devenit prea scump să producă un nou vaccin, pentru Nestle este prea greu să creeze alimente cu amprentă scăzută de CO2, pentru E-ON e prea târziu să producă energie curată, pentru state e prea scump să mai construiască locuințe. Pentru toate aceste probleme au apărut peste noapte The Boring Company, Space X, Beyond Meat, Solar Foods, Clean Power Europe. Aparent, sectorul bancar nu va mai fi pus la punct niciodată de către state, și nici de cei mai radicali cetățeni sau de către ONG-uri, ci chiar de câteva start-up-uri din domeniul fintech care vor atașa banii de numere de telefon, nu de iban-uri, care vor oferi transferuri și cursuri de schimb la prețuri mai bune, care vor face profit din overnight-uri și nu din comisioane, și care vor oferi carduri virtuale instant și fără semnătură. 

Revenind la Franța, o altă strategie interesantă a președintelui Macron a fost să creeze o altă unitate inovatoare care să se ocupe de eradicarea șomajului în țară, până în 2030. Interesantă este decuplarea discursului „start-up-urile vor crea locuri de muncă” și introducerea a două noi traiectorii: 1. Start-up-urile vor revoluționa prin tehnologie și inovare societatea și lumea în care trăim; 2. Soluțiile care trebuie găsite pentru a eradica complet șomajul nu sunt aceleași cu măsurile de promovare a primelor. 

Genul acesta de gândire este adoptat din ce în ce mai mult de economiile avansate, deoarece tipurile de gândire adverse pot găsi o paletă mult mai largă de soluții la probleme, decât încurajarea convergenței. Un exemplu personal, cunosc pe cineva care conduce o mică unitate în cadrul guvernului Marii Britanii din departamentul post-Brexit. Unitățile care negociază Brexit-ul sunt separate de cele care negociază viitorul acord de liber schimb. De ce? Deoarece e mai ușor de evitat gândirea captivă. Spre exemplu, dacă vreți să vă modernizați bucătăria, dacă lucrările de demolare și construcție sunt făcute de aceeași companie, n-ar fi de mirare ca lucrurile să arate exact la fel după lucrări. Daca în schimb cele două lucrări ar fi executate de companii diferite, s-ar putea ca soluțiile extraordinare sa vina tocmai din faptul că persoanele care au reconstruit, n-au știut unde au fost prizele, conductele, mobilierul, ferestrele sau scurgerile, reorganizând totul pe baza unor principii noi, renunțând la comoditate și evitând un mai mic efort de gândire sau de muncă. La fel se întâmplă și când un arhitect se ocupă concomitent de planuri și de lucrările de execuție. Dacă va trasa liniile în așa fel încât execuția să fie ușoară, nu vor prima estetica și funcționalitatea. 

În concluzie, abordarea Franței este extrem de interesantă și ar trebui să ne așteptăm ca acest tip de narațiune să fie adoptat pe larg în Europa și în lume. Cât despre La French Tech, să spunem că este mișcarea cea mai amplă sau bine articulată din Uniunea Europeană și poate din lume. După alegerile câștigate de Trump, Macron a spus tinerilor talentați din lume, să vină în Franța, pentru că se va vorbi engleză și tehnologie. 

Ce-a făcut La French Tech într-un timp scurt? Cele mai interesante 3 lucruri, din punctul meu de vedere: 

1. A simplificat la maximum vizele oferite angajaților, fondatorilor și investitorilor în start-up-uri, din tări non-UE, creând așa zisa French Tech Visa. Kat ne-a povestit cât de incredibil a fost ca o agenție atât de mică, împinsă de președintele Franței, să modifice un sistem de vize atât de greoi, coordonat de diverse ministere;

2. A realizat un program destinat persoanelor defavorizate (French Tech Tremplin), care încurajează persoanele din banlieue (uneori cartiere rău famate) să devină antreprenori. Persoana va primi un grant, un mentor, un membru important al La French Tech în board, un lucrător social pentru orice ajutor, va avea acces la programe în cohorte, accelerare și un expert in fonduri; 

3. A realizat și programe pentru cei mai buni, precum Next40 și French Tech 120, care includ o schemă de suport pentru a ajunge pe scena globală. În cel mai puternic program de creștere al Franței sunt incluse chiar participările alături de președintele Macron la vizitele de stat și inclusiv călătoria în avionul și alături de șefului statului. 

La French Tech oferă astăzi probabil cea mai interesantă narațiune despre lume, societate și tehnologie și asta este incredibil, deoarece Franța n-a fost tot timpul recunoscută ca o țară care să îmbrățișeze cu ușurință schimbarea, iar țintele propuse și susținute de președinția Franței sunt, cel puțin spus, extrem de ambițioase!  

Bogdan Chelariu  este o persoană fascinată de schimbare. În ultimii ani a urmat cursuri universitare și post-universitare in Iași, Bergen, Oslo, Haifa și Berkeley. In ultimii 10 ani a lucrat in diferite instituții din România, fiind implicat in diferite traiectorii și intersecții, de la arta contemporană, media tactică, cercetare, comunitate, până la mișcări sociale. Pentru moment lucrează în Brussels pentru o agenție pentru dezvoltare regională. 

Cover Photo: Start-up.ro



Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.