Am argumentat, în cele două articole precedente ale acestui material, în favoarea următoarelor idei. Trebuie să avem grijă de centrele vechi lăsate de străbunii noștri; trebuie să vedem cum putem înfrumuseța cartierele de blocuri lăsate de părinții noștri, unde bună parte dintre noi trăim, dar trebuie să avem grijă și să lăsăm nepoților și strănepoților noștri orașe cu care ei să se mândrească și unde să dorească să traiască. Rămâne doar de văzut, așadar, ce trebuie făcut pentru a construi orașe mai frumoase.
În primul rând, cadastrul este piatra de temelie pentru orice efort de planificare spațială eficientă. Lituania, Albania sau Polonia sunt doar câteva țări care au reușit să-și digitalizeze cadastrul rapid și exhaustiv. Este nevoie, de asemenea, și de instrumente de planificare spațială performante. Vorbim astfel, despre necesitatea elaborării și respectării unui plan de sistematizare a tramei stradale, mai ales în cazul unor zone a căror dezvoltare a scăpat de sub control, așa cum este cazul faimoasei comune Florești, din apropierea Clujului.
Motivul pentru care un plan de sistematizare a tramei stradale este vital pentru un oraș în expansiune a fost discutat și în „Îndrumar pentru Primari”, elaborat de echipa UrbanizeHub acum câțiva ani. Un plan de sistematizare a tramei stradale oferă acel schelet pe care un oraș se poate dezvolta în mod controlat și eficient. Numărul orașelor ce s-au dezvoltat pe baza unui plan clar de sistematizare a tramei stradale este foarte mare. De la Cape Town la Stockholm și de la New York la San Francisco și mai jos la Los Angeles, Mexico City, Lima, Buenos Aires sau Santiago de Chile, veți găsi peste tot orașe bine planificate.
Trama stradală bine pusă la punct, nu numai că permite o dezvoltarea armonioasă și eficientă a sistemelor de transport, ci și o extindere eficientă a rețelelor de utilități. Barcelona este un exemplu clar în acest sens. Ce este important este să existe însă un schelet care să arate cum se potrivesc la un loc diferitele piese din puzzle-ul orașului de peste câțiva ani. Constanța este primul oraș de după 1989 ce a încercat un astfel de experiment. Orașul are în momentul de față un plan de sistematizare a tramei stradale ce este deja folosit de administrație în negocierile cu diferiți dezvoltatori și în planificarea de noi funcțiuni publice. O astfel de abordare ar trebui să fie o normă pentru toate orașele mari din România.
Revitalizarea și utilizarea activă a regulilor tradiționale de urbanism poate juca un rol benefic decisiv în cadrul unei dezvoltări urbane propice. Mai mult, este esențială identificarea raportului ideal între spațiul privat și cel public, la nivel de cartier, iar aici lucrurile devin puțin mai complicate. Din acestă cauză multe eforturi de planificare urbană se blochează în această fază, iar motivul este simplu. Oamenii nu vor să cedeze spațiu din proprietatea lor privată pentru bunul public și binele colectiv. Echipa Studio 82 a ajuns la o estimare de 30% în ceea ce privește necesitatea spațiului public din totalul de spațiu al unui cartier, după o analiză desfășurată asupra mai multor cartiere din Cluj-Napoca.
Asemeni instrumentelor tradiționale ale urbanismului, principiile clasice trebuie mereu avute în vedere pe tot parcursul procesului de dezvoltare urbană. În fond, toată lumea își dorește străzi cu spații verzi, trafic lejer și spații locuibile, care să poată facilita o calitate a vieții superioară.
Foto: CoresiAvantgarden, wpcamp, Getty
