În contextul alegerilor locale încercăm să propunem cât mai multe articole care să redea o viziune asupra evoluției orașelor, venite din perspectiva cetățenilor. Cum putem salva Bucureștiul, a fost un articol promovat săptămâna trecută. Sebastian ne-a scris acest mail, pe care l-am transformat într-un articol de soluții pentru viitorul Bucureștiului dar și al orașelor din România.
Idea principală după care m-am ghidat, ne scrie Sebastian, este următoarea: ORAȘUL ESTE PENTRU OAMENI. Nu pentru mașini, nu pentru firme private, nu pentru interese personale. Principiile după care se organizează orașele supra-aglomerate azi sunt descrise aici:
1. Infrastructură & mobilitate
Problemele de infrastructură sunt în mare parte date de subdezvoltarea acesteia in raport cu numarul mare de oameni si de lipsa zonificarii. Soluțiile sunt legate de construirea infrastructurii care este o măsură pe termen lung, măsură ce este costisitoare, dar utilă. Cea de-a doua soluție este legată de reducerea numărului de oameni care vor să ajungă dintr-un loc in altul. Se pot oferi alternative LOCALE de obiective si transport
Legat de zonificare, city planner-ul New York-ului explică aici:
Pentru ambele posibile soluții trebuie realizat un studiu de densitate și un plan de zonificare și extindere al orașului. Unde locuiesc acum oamenii, unde muncesc, cum ajung acolo. Se observă clar o conexiune între aglomerația din oraș și programul școlilor. O estimare a autorului articolului, undeva la 30-40% mai puțin trafic când sunt vacanțe.
Măsuri concrete:
- se reia zonificarea, PUZ-ul. Se stabilesc reguli clare de unde și ce anume se construiește, însă din păcate sunt ENORM de multe interese aici.
În zonele existente:
- lărgim trotuarele si pistele de biciclete prin desființarea benzii pe care sunt parcate mașini. Mărim spațiul public pietonal
- Construim parcări etajate ale primăriei sau prin PPV, pentru a muta masinile de pe strazi. Aplicăm amenzi, iar rolul Poliției Locale este uriaș aici.
- Parteneriate de dezvoltare transport alternativ: trotinete, uber, get pony. Idei aici:
- Taxe pe zonele de centru. Nu este o masură populară, dar va fi la fel ca fumatul în restaurante – oamenii îl vor detesta prima lună, apoi iși vor da seama cât e de bine
- Dezvoltarea rutelor alternative: centura București, bulevardul Ștefan cel Mare – Mihai Bravu ca limită a inelului central
- Realizarea de parcuri si spații verzi în zonele disponibile. Stabilirea unui număr minim de metri patrati de parc / locuitor si a unei distanțe maxime față de parc /locuitor.
- planificarea dezvoltării infrastructurii în funcție de evoluțiile din piața muncii: oamenii sunt strict legați de locul unde lucrează.
2. Patrimoniu construit. Avem un patrimoniu imens de clădiri abandonate, de următoarele tipuri:
- case vechi, naționalizate sau părăsite, în situații juridice incerte, cu proprietari care nu se pot ocupa de ele
- Constructii industriale comuniste
Soluția nu este un intervenționistă, din punctul de vedere al autorului, (cum face Primăria acum) de a reface aceste case pe banii contribuabililor. Programul Adopta o Casa e un exemplu bun.E un fel de crowdfunding de la companii private pentru clădiri. Prespune realizarea unei echipe de experți care contactează proprietarul, preia clădirea pentru renovare și administrarea ulterioară, gasește finanțare, o exploatează și împarte profitul cu proprietarul si investitorii. O idee similara aici pe Idei și Antreprenori.
În ceea ce privește revitalizarea fostelor zone industriale, azi abandonate, ele se pot transforma în spații de co-working și co-living.
3. Health & Sport & Food
Există o conexiune între cele trei. Un oraș care mănâncă bine și face sport e mai sănătos, crede Sebastian.
- Despre cum primarul poate să fie, printr-o singură idee, catalistul unei schimbări în viața oamenilor. Filmul este despre orașul care a slăbit 1.000.000 pounds
- Programe de încurajare a grădinăritului in fata blocului acordarea spațiilor de pe bloc către cetățeni – scutire de impozite
- O grădină pe terasa blocului are urmatoarele beneficii:
– termoizoleaza blocul la partea superioară – etajele de sus nu vor mai resimți căldura / frig așa puternic
– oferă o ocupație oamenii care locuiesc, construind o comunitate în jurul scărilor de bloc
– oferă acces la legume proaspete pentru cei care îngrijesc grădina
– permite reciclarea deșeurilor biodegradabile și transformarea lor în îngrășământ, reducând numărul de gunoaie
– emisiile de oxigen de la o grădină îmbunătățesc calitatea aerului din jurul blocului
– reducerea cumpărăturilor de la supermarket (si chiar distribuția de legume în supermarket-ul de la parter) elimină costurile de transport si refrigerare legume
– aceast program poate fi făcut în parteneriat cu lanțuri cunoscute gen Mega Image / Kaufland, etc. Ei pot sponsoriza construcția grădinii și veni cu know-how în comunitate
Soluțiile pentru celelalte domenii de interes pentru oraș sunt descrise mai general.
4. Salubrizare si reciclare: PMB poate acorda scutiri de impozite la cei care colecteaza selectiv, scutiri direct proportionale cu cantitățile de gunoi adunate.
5. Birocratie. Nimic nu ar trebui să dureze mai mult de 10 zile. Totul trebuie să se poată realiza online!
6. Tursim ca sursă de profit
- Branding corect de oraș, bazat pe cuvinte cheie: istorie, unicitate culturală (mix autentic de vest-est)
- Încurajarea manifestărilor artistice de orice fel
7. Educatie. Accesul la școli și centre de educație reprezintă peste 30% din traficul din oraș. În plus, școlile de stat, cu aceeași programă standardizată, nu oferă alternative reale pentru viitorul copiilor. Schimbarea poate veni din școli private, cu programă alternativă, adaptată la piața actuală. PMB ar putea ajuta cu susținerea programelor de after-school in comunitățile locale.
Acest articol a fost scris de Sebastian Mindroiu, arhitect și prezintă viziunea sa pentru București. În cazul în care aveți soluții pentru orașul în care trăiți, nu evitați să ni le trimiteți astfel încât noi să le promovăm și să ajungă pe masa candidaților la Primărie sau a altor stakeholderi.
Cover Foto: Smart City 2.0