ARCEN și Baza aduc în Capitală trendul pietonizării zonelor cheie ale Bucureștiului. În raportul publicat la finalul lunii martie găsim o serie de factori care ne arată diferențe fundamentale între primul oraș al României și orașele de dimensiuni mult mai reduse din Europa de Vest. Ce își propune „Străzi Deschise” pentru 2022 și ce au descoperit la primele două ediții ale evenimentului?
Inițiativa „Străzi Deschise” a debutat în 2020, an în care au fost aprobate un număr de insule pietonizate temporar pe perioada weekendurilor din perioada verii. Zonele unde s-a implementat proiectul sunt Icoanei, Cotroceni, un tronson al Căii Victoriei, Edgar Quinet și tronsonul vest al Bulevardului Unirii. „Proiectul a avut rol de deschidere a orașului față de pietoni și îmblânzirea relației dintre cadrul urban și cei care îl folosesc, oferind totodată maleabilitate în ceea ce privea extinderea sau excluderea unor zone, tocmai ca negociere a utilizării spațiului public de către locuitori înșiși”, au scris cei de la ARCEN în raportul evenimentului.
Următorul an, la a doua ediție, proiectul a fost mai ambițios în sensul că s-a introdus componenta de cercetare și colectare a datelor cu privire la schimbările cauzate de eveniment. Totodată, a existat componenta culturală. Ediția a doua s-a desfășurat în colaborare cu Baza și insulele pietonale au fost conectate printr-un traseu coerent, legat la parcurile centrale și în zona pietonală a centrului istoric.
„Proiectul Străzi Deschise a redesenat modul bucureșteanului de a interacționa cu orașul. Deschiderea străzilor pentru oameni a coincis cu ridicarea unei serii întregi de restricții datorate pandemiei de Covid-19, ceea ce a dat o puternică forță simbolică pietonalei: o adevărată recuperare a vieții normale, a dialogului de-aproape și a întâlnirii cu celălalt, suprapusă peste ideea unei noi normalităția relaționării cu cadrul fizic al orașului. Săptămânal, familii, prieteni, vecini, singuri sau în grupuri de câte doi, trei sau mai mulți, cu animale de companie, cu copii, au luat străzile pietonale ca loc de întâlnire, de plimbare, de discuții, de observare, ghidați de curiozitate sau confort. Totodată, a devenit foarte vizibilă activarea plintei urbane comerciale și de servicii pe arterele deschise exclusiv traficului pietonal. Bucureștenilor li s-a oferit ocazia de a-și redescoperi orașul, dintr-o poziție aproape inedită: locuitori și turiști în același timp, într-un spațiu temporar prietenos, nepoluat de noxe și de zgomot, în care viața curge «aproape ca în capitalele occidentale». Sunt numeroase mărturii destory-uri, fotografii și postări pe rețelele de socializare, cu și despre pietonala din Delavrancea, Kiseleff și Calea Victoriei, pe perioada 29 mai-30 septembrie. Acapararea mijlocului drumului pe de o parte a schimbat perspectiva asupra orașului, a clădirilor, a vitrinelor, a recreat repere, și pe de alta a readus joaca pe stradă: alergatul, badmintonul, bătutul mingii, șotronul, dansul, învățatul pedalatului pe bicicletă”, transmite ARCEN.
Problemele cu care se confruntă pietonii din București sunt multiple. Putem să amintim:
subdimensionarea trotuarelor, discontinuitatea materialelor de pavare și mentenanța lor precară;
lipsa accesibilizării lor prin design incluziv: marcaje tactile pentru nevăzători, borduri conforme pentru deplasarea în scaun rulant, beacon-uri de ghidaj, semnalizare fonică a traversărilor;
lipsa mobilierului urban de staționare, informare și socializare;
iluminat public stradal precar pentru spațiile dedicate pietonilor;
vegetație de aliniament neîntreținută;
ocuparea trotuarelor cu autoturisme parcate neregulamentar, pubele, elemente infrastructurale sau diverse alte obstacole;
treceri de pietoni insuficient semnalizate sau dispuse la distanțe prea mari, fără raport cu reperele pietonale, timpi de traversare mult prea reduși, lipsa insulelor mediane pentru siguranța traversării;
obturarea vizibilității în intersecții datorită autoturismelor parcate neregulamentar;
viteza mare de rulare pe carosabil, zgomotul traficului și poluarea aerului.
Europa de Vest s-a rupt mai ușor de mentalitatea potrivit căreia orașul trebuie să faciliteze traficul autoturismelor. Efectele s-au văzut și în economie când direcția către un comerț rapid cu consum ridicat de resurse și la scară mare s-a mutat către un comerț la scară mică, bazat pe o economie regenerabilă. Acest lucru a încurajat orașele să își afirme identitatea, să promoveze specificul local și să încurajeze relaționarea între membrii comunității. La capitolul mobilitate, strategia orașelor a fost să ierarhizeze importanța participanților la trafic în această ordine: pieton, biciclist, transport public, autovehicul personal. Mai mult, pentru a încuraja micromobilitatea s-au luat măsuri cum ar fi limitarea vitezei la 15 km/h în zonele rezidențiale, restricționarea accesului cu autoturismul pe străzi și areale pietonale, transformarea infrastructurii destinate exclusiv mașinilor în spații publice de recreere.
Din datele colectate de ARCEN și Baza rezultă că Bucureștiul nu oferă un mediu sigur pentru copii, adolescenți, bătrâni, persoane în scaune cu rotile sau cu probleme de deplasare. Ca atare, echipa Străzi Deschise vine cu mai multe obiective pentru ediția din 2022:
continuarea dialogului cu autoritățile și stabilirea împreună a unui program de consultări în vederea pregătirii și monitorizării pe parcurs a proiectului;
definirea unui regim juridic al proiectului, pentru a nu fi încadrat la categoria evenimente ci la condiție temporară a spațiului carosabil sau politică publică cu privire la domeniul public și mobilitatea pietonală. Conform legislației în vigoare, suprapunerea de evenimente în același spațiu public nu este permisă, prin urmare această separare pe categorii distincte ar permite utilizarea spațiuluipietonizatdrept cadru pentru evenimente sociale sau culturale curatoriate și aprobate de către administrație;
demararea procesului de permanentizare apietonizăriitemporare și reversibile, prin înaintarea unei propuneri de hotărâre în CGMB. Simplificarea procedurii birocratice poate, pe de o parte să asigure recurența proiectului și transformarea sa într-un reper sau chiar brand de oraș, și pe de altă parte să deschidă accesul către viitoare propuneri de pietonizare din partea specialiștilor sau comunităților locale;
realizarea unui calendar care să ofere predictibilitatea necesară bunei organizări și dialogări cu toți actorii implicați în organizarea și implementarea proiectului, precum și cu beneficiarul său direct, publicul. Un calendar prestabilit oferă și continuitate în demersul cercetării de teren, colectării de date și analizei desfășurării și impactului proiectului, fiind o componentă esențială a instrumentului de cercetare și consultare;
stabilirea unui cadru formalizat pentru gestionarea diverselor situații particulare, fie survenite în teren, fie datorată programării de evenimente conexe, prin care să se permită luarea rapidă de decizii coerente cu obiectivele proiectului;
simplificarea sau eficientizarea metodelor de închidere a străzilor;
extinderea arealului de proiect pentru a include și partea de vest a Bulevardului Unirii (bulevardul și zona Fântânilor), strada Ion Ghica (între b-dul I.C. Brătianu și str. Doamnei) și strada Blănari (b-dul I.C. Brătianu și strada Doamnei), strada Nicolae Golescu (între str. George Enescu și str. C.A. Rosetti), strada Episcopiei (între str. Nicolae Golescu și str. G. Clemenceau);
realizarea unui studiu mai aprofundat, cu colectare și analizare de date, care să concretizeze astfel proiectul ca instrument de cercetare aplicată;
realizarea unui ghid de bune practici și recomandări pentru utilizarea spațiilor pietonizate, așa cum este detaliat la capitolul anterior;
creșterea incluziunii în spațiul urban al orașului, utilizândpietonizareadrept cadru confortabil pentru toate categoriile sociale, de vârstă și abilități fizice și cognitive, semnalizat ca atare;
propunerea amplasării de mobilier urban mobil în zona centrală, ca proiect pilot pentru creșterea atractivității spațiului public urban și a responsabilității publicului.
UrbanizeHub susține inițiativa „Străzi Deschise”, generat de ARCEN și Baza. Proiectele care promovează micromobilitatea și oferă ocazii pentru oameni să clădească o comunitatea puternică sunt binevenite, precum și metodele de a reda orașele înapoi oamenilor. Împreună putem să conturăm viitorul orașelor!
