Conceptul de oraș smart este tot mai cunoscut și tot mai folosit, dar ce este un oraș smart? Cum poate un oraș să devină smart? În acest episod al podcast-ului “Shaping Sustainable Cities” vorbim cu Cornelia Dincă, fondatoare a firmei de consultanță “Sustainable Amsterdam”, entitate care își concentrează activitatea asupra transferului de bune practici implementate în Amsterdam către alte centre urbane. De asemenea, Cornelia lucrează pentru “Amsterdam Smart City”, platformă care își propune crearea unui oraș mai smart, prin facilitarea colaborării între diferite ramuri are guvernului, companii private, organizații ale societății civile, precum și alți actori relevanți în dezvoltarea urbană.
Eco-sistemul urban al orașului Amsterdam este unul foarte puternic, iar acest obiectiv a fost atins tocmai prin această colaborare a actorilor societali relevanți. Ideea că un singur actor nu poate aduce o schimbare majoră sau benefică a fost motorul proiectului în acest caz, precum și premisa nevoii de colaborare și de implicare a unui număr mai mare de voci. Oamenii din diferite zone ale societății trebuie aduși la aceeași masă – facilitarea comunicării între ei este o sarcină în sine și nu poate avea loc fără o inițiativă clară în acest sens și fără eforturi.
Rezultatele nu întârzie să apară, dacă această cooperare există în primă instanță. Crearea unei mini-comunități diverse în cadrul comunității mai largi poate avea un impact rapid, concret și benefic asupra procesului decizional și asupra reprezentativității opiniilor expuse. Un prim avantaj al generării unui astfel de spațiu de comunicare este faptul că start-up-urile pot fi mult mai vizibile și pot avea un impact social neobturat. Inițiativele de tip start-up sunt esențiale în procesul de dezvoltare urbană, iar discuțiile privind această dezvoltare ar trebui să includă creativitatea și potențialul start-up-urilor locale.
Orice fel de proiecte și inițiative locale au, deseori, o lipsă accentuată de vizibilitate socială. Astfel de platforme care permit și încurajează colaborarea pot genera mai multă vizibilitate pentru inițiative locale, care pot ajunge, astfel, să colaboreze direct cu guvernul local sau alte entități în vederea implementării unor proiecte foarte concrete. Dezvoltarea urbană care are loc în acest fel permite, de asemenea, stabilirea unor obiective mai ambițioase (de exemplu, Olanda își propune să atingă nivelul de economie total circulară până în anul 2050), care generează, la rândul lor, mai multe inițiative și sporește nivelul de colaborare și implicare.
De la reciclare, generarea energiei regenerabile și mobilitate, până la arhitectură sustenabilă, bugetare participativă și gestionarea deșeurilor, astfel de platforme de facilitare a comunicării pot genera, în mod direct, inovații urbane. Mai mult, povara care cade asupra administrației locale este una redusă, dacă mai mulți actori sunt implicați în procesul de luare de decizii.
În ultimă instanță, asta înseamnă un oraș smart – o abordare a dezvoltării urbane care pleacă de la ecosistem, de la educarea oamenilor și facilitarea implicării lor în procesul decizional local. Un ecosistem care funcționează pe baza inițiativelor locale, susținute activ de administrația locală și de o implementare a culturii descentralizării poate duce la o dezvoltare urbană smart.
Vă invităm să aruncați o privire proiectelor dezvoltate de “Amsterdam Smart City” aici și “Sustainable Amsterdam” aici. De asemenea, vă invităm să urmăriți varianta completă a podcast-ului nostru aici:
