Urban Talks: Orașe eficiente. Bune practici

O nouă ediție a seriei Urban Talks online a avut loc miercuri, 6 mai, unde am discutat împreună cu invitații noștri despre bunele practici adoptate de orașele eficiente.

La discuție au participat Grațian Mihăilescu (Fondator UrbanizeHub), Ioan Popa (Primarul Municipiului Reșița), Ionuț Florin Pucheanu (Primarul Municipiului Galați) și Eva Viorela Sfârlea (autoare a Ghidului de Bune Practici în Dezvoltarea Urbană).

Eva Viorela Sfârlea: „Ghidul pe care l-am lansat împreună cu voi este un ghid care aduce împreună câteva soluții pe un set stabilit de teme. Aceste teme sunt printre cele mai recurente pentru orașele din România. Vorbim de reabilitarea termică a blocurilor, a clădirilor; restaurarea centrelor istorice – o temă care a avut foarte multă atenție în ultimii ani; exproprieri pentru proiecte de regenerare urbană – un subiect nu foarte popular; de asemenea învățământul dual, parcuri industriale integrate și alte teme similare.”

Primul subiect abordat a fost absorbția fondurilor europene, unde orașele Galați (locul 5 pe țară) și Reșița (locul 8 pe țară) s-au descurcat foarte bine în ultima perioadă. 

Ionuț Florin Pucheanu: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu peste 200 de milioane de euro atrase pentru Galați”

Această performanță în absorbția fondurilor europene față de alți ani este rezultatul unor schimbări produse la nivelul administrației locale în aceste orașe. Acest rezultat ne dă speranța că prin comunicare și prin aplicarea unor bune practici care au dat rezultate se pot dezvolta în România orașe inteligente și sustenabile.

Ioan Popa: „Nu cred că trebuie să inventăm noi ceva. Sunt alții care pot da exemple de bune practici, iar noi putem să le preluăm de la ei. Eu nu am făcut altceva, decât să pun în aplicare preluarea acestor exemple împreună cu conturarea unei echipe. Astăzi avem 18 oameni în echipa de fonduri europene și la Direcția de Investiții. Avem 15 șantiere deschise. Am adus ingineri ca să urmărească aceste șantiere împreună cu diriginții de șantier pentru a implementa cu succes proiectele”.

În ceea ce privește suma nerambursabilă pe care Reșița ar putea să o primească până la finalul anul 2020, Primarul orașului o estimează în jur de 160-170 de milioane de euro.

Ionuț Florin Pucheanu: “Eu am preferat să promovez oameni din eșalonul 2 sau chiar să păstrez o mare parte din directorii pe care i-am găsit pe acea funcție în cadrul primăriei, dar a fost un număr consistent de oameni care au urcat de pe pozițiile 2, 3 pe funcțiile de Director de Direcție. Avem un serviciu în zona fondurilor europene care depășește 25 de oameni. Cel mai probabil vom finaliza anul depășind 200 de milioane de euro atrase pentru Galați.” 

În a doua parte a discuției, invitații au vorbit despre implementarea proiectelor și necesitatea finanțărilor pentru dezvoltarea orașelor.  

Ioan Popa: “Vreau sa pun în valoare istoria industrială a acestui oraș din punct de vedere turistic”

Cu un buget local de investiții de 12-14 milioane de euro în Galați și de 3-4 milioane de euro în Reșița, primarii nu s-au rezumat la aceste sume, ci au accesat și împrumuturi sau fonduri europene.

Cea mai mare sumă de bani se va folosi pentru proiectele de mobilitate urbană. Primăria Municipiului Galați pregătește „cel mai mare proiect al orașului din ultimii 30 de ani, în valoare de 40 de milioane de euro, pentru refacerea ultimului sector de infrastructură rutieră și transport cu tramvaiul pe o distanță de mai bine de 5 km – refacerea trotuarelor, străzilor, liniilor de tramvai, iluminatului public, înlocuirea țevilor de apă potabilă și de canalizare”.

La Reșița, pe lângă proiectele de mobilitate urbană, primarul și-ar dori să facă un “oraș boutique”.

„Vreau sa pun în valoare istoria industrială a acestui oraș din punct de vedere turistic. Am identificat printr-un proiect european peste 100 de obiective care merită a fi vizitate în Reșița și în jurul acesteia”, a declarat Ioan Popa.

A treia temă de discuție a fost Zona Metropolitană, unde invitații au discutat despre cooperarea dintre unitățiile administrativ-teritoriale. Aceștia au remarcat principalele probleme ca fiind lipsa de fonduri pentru investiții și absența personalului calificat din administrațiile publice ale localităților mici.

Eva-Viorela Sfârlea: “Este un artificiu de predare a dreptului privind autorizația de construcție către entitatea Zona Metropolitană”

Eva-Viorela Sfârlea a subliniat că „un exemplu de bună practică pe interconectare, inclusiv drumuri cu piste de bicicletă cu mai multe benzi, se află la Oradea, unde zona metropolitană este activă inclusiv pe conectarea între localități. Este un artificiu de predare a dreptului privind autorizația de construcție către entitatea cu statut de ONG ‘Zona Metropolitană’.”

Un alt exemplu de bune practici este proiectul realizat printr-un parteneriat între Primăria Reșița, Primăria Văliug și Consiliul Județean Caraș-Severin. Primarul Reșiței a declarat că proiectul pentru instalația de telegondolă cu pârtii înzăpezite artificial și cu pistă de downhill pentru biciclete pe muntele Semenic se află în a doua etapă pentru finalizarea studiului de valoare adecvată.

„Primăria Reșița va deveni, practic, proprietarul arealului schiabil. Din fericire există legislativ posibilitatea ca o primărie din Reșița să cumpere teren lângă Galați sau Primăria Galați să cumpere teren lângă Făgăraș dacă există un proiect bine determinat”, a declarat primarul. 

Scopul acestei ediții Urban Talks Live a fost de a răspunde la întrebări legate de viziunea orașelor și dezvoltarea proiectelor, despre obstacolele cu care se confruntă și cum le-ar putea depăși. Modalitatea de comunicare a acestor subiecte este primul pas spre a depăși provocările întâlnite în orașe astăzi și spre a identifica oportunitățiile cele mai avantajoase pentru fiecare regiune în parte.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × four =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box