Viena de azi: Orașul modelat de femei

Având o suprafață de 240 hectare, cartierul Aspern din Viena (poreclit și “Seestadt”, pe română „orașul de lângă lac”) reprezintă unul dintre cele mai ample proiecte de dezvoltare urbană din Europa. Până la finalizarea lucrărilor în 2028, Aspern ar trebui să găzduiască 20.000 de rezidenți și 20.000 de locuri de muncă.

Cartierul este construit în jurul unui lac artificial, iar jumătate din întreaga suprafață este dedicată spațiului public. Aceste caracteristici îi conferă reputația unui cartier model în interiorul unui oraș consacrat pentru o calitate a vieții extraordinară.

Dar Aspern nu este doar un cartier șic gândit pentru familii. A fost conceput în mod deliberat cu o identitate avangardistă: toate străzile și piațetele poartă numele unor femei celebre. O acțiune simbolică cu un mesaj clar: Aspern ia în considerare nevoile femeilor. Această măsură este parte a unei abordări unice în cadrul urbanismului care modelează Viena de 30 de ani încoace.

Cartierul Aspern, cu spațiile sale publice și un design prietenos pentru toți cetățenii Sursa: The Guardian

Integrarea perspectivei de gen – O abordare inclusivă

“Este vorba despre integrarea perspectivei de gen, o abordare care susține contabilizarea nevoilor femeilor și bărbaților în mod egal în elaborarea de politici și legislație, precum și în alocarea de resurse.” așa cum precizează Maria Vassilakou, fostul viceprimar al Vienei. În ultimii 30 de ani, orașul a derulat aproximativ 60 de proiecte pilot bazate pe această filozofie.

Eva Kail, unul dintre cei mai renumiți experți în integrarea perspectivei de gen, și șefă a primului departament pentru implementarea drepturilor femeilor (Frauenbüro) din Viena, ne explică cum a prins rădăcini acest mod de gândire. Departamentul a fost înființat după ce Kail, pe atunci la începutul carierei sale în urbanism, a organizat o expoziție de fotografie în septembrie 1991.

Tema acesteia? O zi din viața a opt femei și fete diferite – de la un copil mic la o persoană în scaun cu rotile, până la o pensionară.

Un concept simplu, dar care a dezvăluit lumii o latură a orașului rareori luată în considerare. La fel ca majoritatea orașelor europene de atunci (și din prezent), Viena a fost concepută de bărbați pentru bărbați: pentru naveta între casă și serviciu cu mașina sau cu transportul public la intervale orare fixe.

Nu a fost neapărat luată în considerare munca neplătită, cum ar fi îngrijirea copiilor sau mersul la cumpărături,  efectuată în principal de femei, în multe călătorii scurte pe jos pe parcursul unei zile. Expoziția a stârnit discuții în spațiul public despre locurile în care femeile se simțeau nesigure, modul în care se deplasau și, în general, despre nevoile tuturor cetățenilor dintr-un oraș.

În aprilie 1992, Kail a fost însărcinată cu transformarea acestui impuls într-o schimbare concretă. Într-o perioadă de creștere susținută, administrația Vienei și-a propus construcția a 10.000 de apartamente noi anual. Firmelor de arhitectură li s-au atribuit contracte – însă în 30 de runde de prezentare, nici măcar o femeie arhitect nu a fost invitată să participe.

Proiecte concepute de femei, pentru… toți

Răspunsul lui Kail? Aceasta a invitat doar arhitecți femei – pe atunci reprezentând doar 6% din profesioniștii din domeniu – să depună propuneri pentru un proiect de locuințe sociale în nordul orașului, în care viața de zi cu zi a femeilor trebuia să reprezinte un criteriu esențial al designului.

Kail a văzut acest proiect pilot ca pe o oportunitate de a demonstra că integrarea perspectivei de gen duce la rezultate mai bune pentru toată lumea. Rezultatul a fost Frauen-Werk-Stadt, un complex de 357 de unități finalizat în 1997.

Locuințele, grădinița și un loc de joacă din cadrul complexului Frauen-Werk-Stadt Sursa: The Guardian

Acest complex este caracterizat de integrarea perspectivei de gen la fiecare nivel: de la depozitarea căruciorului pe fiecare etaj la case de scări mai largi pentru a încuraja interacțiunile cu vecinii; de la dispunerea locuințelor în așa fel încât să permită amenajarea acestora exact după nevoile locatarilor, până la înălțimea clădirii, suficient de joasă pentru a permite sentimentul de „vedere la stradă”, de conexiune cu spațiul public.

Totul a fost gândit, de la momentul în care cobori din autobuz până la intrarea în apartament.

Dispunerea flexibilă a locuințelor din cadrul Frauen-Werk-Stadt, adaptabilă pentru toate tipologiile de locatari Sursa: The Guardian

Un alt exemplu convingător este reproiectarea a două parcuri din districtul Margareten în iulie 1999 pentru a încuraja creșterea gradului de utilizare de către fete, care scădea simțitor. Pentru ele au fost adăugate terenuri de volei și badminton.

Pe lângă acestea, terenurile de baschet au fost dotate cu bănci pentru a încuraja grupurile de fete să stea, să observe și să discute. Îmbunătățirea iluminatului și a căilor de pasaj a sporit sentimentul lor de securitate, permițându-le să se bucure de spațiul public.

Margareten, Viena: Mici măsuri care au crescut gradul de utilizare al spațiului public de către fete Sursa: The Guardian

Trecând peste reticențe…

În ciuda succesului înregistrat de aceste proiecte, pentru multe persoane a fost dificil să facă legătura între trotuarele mai largi, plasarea mai multor bănci și integrarea perspectivei de gen. Dar în cele din urmă este vorba de asigurarea egalității de șanse și de acces.

De exemplu, pentru o pensionară cu un grad de mobilitate redus, o bancă bine plasată ar putea face diferența între a se bucura de spațiul public și a rămâne acasă.

Desigur, ca în cazul oricărei schimbări profunde, integrarea perspectivei de gen la nivel de planificare urbană s-a lovit de reticența funcționarilor publici. Deși proiecte pilot precum Frauen-Werk Stadt au beneficiat de sprijinul celor din fruntea administrației, la niveluri inferioare au existat deseori obiecții, unele cu tentă sexistă.

Cu toate acestea, de-a lungul deceniilor, Kail a dezvoltat un arsenal de abordări pentru a-i convinge pe colegi de beneficiile integrării perspectivei de gen. Unii colegi au fost câștigați  prin promisiunea promovării în mass-media pentru munca lor de pionierat.

Alții au fost atrași de recunoașterea internă și de oportunitățile de stimulare intelectuală și dezvoltare profesională.

În cazul dezvoltării cartierului din Aspern, Wolfgang Gerlich, care a oferit servicii de consultanță în cadrul proiectului „Seestadt”, explică cum s-a trecut peste aceastră provocare a reticenței.  Una dintre tehnicile folosite a fost de a cere scepticilor să se gândească la ceea ce și-ar dori să vadă fiicele sau nepoatele lor într-un oraș, ca mijloc de a crea o legătură emoțională și de a facilita înțelegerea.

Dar orice încercare de a se împotrivi adoptării acestei abordări de integrare a perspectivei de gen a început să dispară atunci când mesajul de la cel mai înalt nivel al administrației a fost unul de sprijin necondiționat. Declarații și simboluri au contribuit la sublinierea mesajului.

Un limbaj și un branding sensibil la gen a fost introdus. De exemplu, afișe care prezintă pasageri vulnerabili reprezentați în mod egal au fost puse la metrou pentru a arăta cetățenilor Vienei importanța egalității de șanse și de access la spațiul public.

În prezent, principiul de integrare al perspectivei de gen este consacrat în politica urbană a Vienei. „Bugetarea în funcție de gen”, de exemplu, introdusă în 2005, impune fiecărui departament să raporteze de două ori pe an modul în care cheltuielile lor au beneficiat în mod egal bărbații și femeile.

Noile proiecte de locuințe trebuie să îndeplinească criteriile de sensibilitate la aspectele legate de gen pentru a fi subvenționate. Această abordare a determinat programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane să recunoască strategia de planificare urbană a Vienei drept cea mai bună practică în 2008.

Integrarea perspectivei de gen – O abordare care oferă egalitatea de șanse și acces în mediul urban Sursa: The Guardian

Aspern (Seestadt) nu este și nu pare a fi o „utopie feministă”. Mai degrabă, acesta dă impresia – prin sentimentul de comunitate puternică pe care îl conferă și spațiile publice pline de viață – unui cartier pur și simplu foarte bine conceput. Și acesta este „șpilul” integrării perspectivei de gen.

Nu înseamnă că un gen sau altul beneficiază de condiții speciale. Integrarea perspectivei de gen oferă tuturor egalitate de șanse și acces, un sentiment sporit de siguranță și apartenență. Pe scurt, un aspect crucial pentru asigurarea unei calități ridicate a vieții în mediul urban.

Pentru a rămâne competitive la nivel european și național, orașele din România trebuie să ia în considerare nevoile tuturor cetățenilor săi în încercarea de a asigura o calitate a vieții mai ridicată.

În acest caz credem că orașele românești pot învăța atât de multe din experiența Vienei, de la cum dezvolți și implementezi proiecte sensibile la dimensiunea de gen până la cum treci peste reticențele aparatului public și cum comunici publicului larg importanța integrării perspectivei de gen.

Sursa fotografie principală: 

The Guardian

Surse text:

Stadt Wien

The Guardian




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four + two =

Holler Box