Croația este o țară cunoscută pentru atracțiile sale turistice și istoria bogată, însă în acest articol vom vorbi despre cum capitala a reușit să inițieze o colaborare eficientă cu localitățile din jurul său și să acceseze finanțări pentru dezvoltarea durabilă a întregii zone. Zagreb este un foarte bun exemplu pentru cum instituțiile pot să lucreze împreună pentru binele cetățenilor dacă iau în considerare mobilitatea, regenerarea urbană și valorificarea patrimoniului cultural.
Zagreb este casa pentru 20% din populația Croației, cu 900.000 de cetățeni trăind aici. Datorită numărului mare al rezidenților, principalul focus al orașului a fost să găsească opțiuni pentru mobilitatea rapidă și eficientă. În ultimii ani, administrația publică a investit masiv în soluții pentru micromobilitate care să deservească atât rezidenții cât și turiștii. Unul dintre cele mai ambițioase proiecte este ”Calea Verde – Ruta Națională de Biciclete Nr. 2”, care măsoară 132 km și care va conecta granița cu Republica Slovenia în zona de vest cu granița județului din care face parte Zagreb în Est. Cu 50 km care trec direct prin orașul Zagreb, Calea Verde va oferi o metodă rapidă și sigură pentru bicicliști pentu că va fi luminată, va avea stații de încărcare pentru biciclete electrice, zone de repaus, parcări și panouri informative. Proiectul e parte dintr-o inițiativă care va crește indicele de mobilitate urbană sustenabilă și va asigura o mai bună conectivitate între Zagreb și județul Zagrebacka.
Colaborare instituțională
La nivel de instituții, putem spune că s-a reușit să se aducă la aceeași masă o serie de administrații partenere care au acces la resurse prin investiții teritoriale integrate (ITI). De șase ani, Zagreb a format acest parteneriat de colaborare instituțională și derulează proiecte pentru întreaga zonă funcțională. Această colaborare este ceva unic, în România nu există încă un exemplu similar, și putem vorbi de o viziune în care cetățeanul este pus pe primul loc. Unul dintre aceste exemple este trenul metropolitan care conectează orașul cu toată aglomerația urbană și conectivitatea nepoluantă dintre capitală și restul localităților. În cele ce urmează vom vorbi mai mult despre ce am învățat despre Zagreb în vizita noastră acolo.
Mobilitate urbană
Cetățenii din Zona Funcțională Zagreb au mai multe opțiuni când vine vorba de mobilitate sustenabilă. Proiectul Forest Ride țintește să îmbunătățească infrastructura pentru ciclism și să încurajeze mobilitatea pe două roți în zona orașului Zaprešić. Cu toate că nu au un traseu complet dedicat mersului pe jos sau cu bicicleta, oamenii s-au arătat încântați de plimbările pe care le pot face prin natură și de ușurința cu care se pot deplasa către locuri mai liniștite. Pedalatul ca stil de viață fie pentru deplasarea la muncă sau școală, mers la cumpărături sau practicat sport are un impact pozitiv pentru stilul de viață al cetățenilor și pentru mediul încojurător. Un alt proiect dedicat utilizatorilor de biciclete este BRZO (Bicycle Route Zabok – Oroslavje). Scopul este să eficientizeze soluțiile de transport fără impact negativ asupra mediului și să facilizeze deplasarea cetățenilor dintre cele două orașe. Împreună cu trenurile și autobuzele, circuitul face din navetă o soluție convenabilă pentru a lăsa mașina în parcare și a folosi metode de călătorie mai prietenoase cu natura.
La capitolul micromobilitate, Zagreb a investit în modernizarea coridoarelor subterane pentru pietoni și conectarea lor cu sistemul de transport public. Infrastructura existentă este adaptată nevoilor tuturor categoriilor de pietoni, de la cei cu dificultăți locomotorii până la părinți cu cărucioare sau vârstnici. Prin platforme mai lungi care acționează ca un lift, cetățenii pot ajunge în subteran și să își parcurgă rapid traseul prin tunelul luminat și aerisit. Prin implementarea sa, proiectul va contribui la o pondere mai mare a utilizării transportului în comun sau în alegerea deplasării pe jos și cu bicicleta, care contribuie pozitiv la conservarea mediului prin calitatea mai bună a aerului și reducerea poluării fonice. Pasajul subteran va facilita venirea și plecarea persoanelor din zona întregii aglomerări din proximitatea orașului Zagreb. Acesta este un exemplu de proiect real cu impact pe o zonă mult mai largă decât cea pe care este implementat inițial. Vor fi reconstruite/modernizate și echipate opt pasaje subterane pietonale, dar se va realiza și proiectare și documentație tehnică pentru lucrările de reconstrucție/modernizare a altor nouă pasaje subterane pietonale conectate la transportul public orășenesc, a căror construcție este prevăzută în următoarea perspectivă financiară 2021-2027.
Orașul Jastrebarsko derulează un proiect dedicat micromobilității și transportului verde. Infrastructura de ciclism construită și modernizată va contribui la o mai bună conectivitate pentru căile de acces către orașul Jastrebarsko, la o mai mare utilizare a mijloacelor de transport publice (trenuri și autobuze) și va contribui la crearea unui traseu integrat pentru biciclete. Distanța totală este de 3,65 km, care va intra în lucrări în trei etape. În zona de nord va exista o zonă de popas cu parcare pentru biciclete lângă spital, urmând ca în cea de mijloc să fie amenajată o parcare similară în apropierea cimitirului.
Regenerare urbană – economie și educație
Zona funcțională acordă o atenție specială dezvoltării sustenabile a mediului de business. Din acest motiv, în orașul Jastrebarsko se derulează un proiect de valorificare a unui brownfield prin care se asigură conectivitatea rutieră și transportul instalațiilor de apă și curent electric necesare. Antreprenorii care vor dezvolta afaceri în acel loc trebuie să îndeplinească standarde înalte de curățenie și sustenabilitate, conform cerințelor impuse de administrație. Totuși, zona totală pusă la dispoziție va fi de 15,076 m². Așteptările reprezentanților locali sunt ca în locul unei zone nefolosite să apară companii care să creeze locuri de muncă bine plătite și să crească gradul de retenție a forței de muncă.
Sistemul de încălzire al orașului Zagreb este o prioritate majoră care va fi finalizată în 2023. Proiectul include înlocuirea a 1/3 din totalul de km de țevi, adică 69 km din cei 227 km. Lucrările presupun utilizarea unor țevi pre-izolate cu tehnologie modernă care le va crește gradul de rezistență. Valoarea totală este de 93 milioane de euro, dintre care 55 milioane finanțate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Soluția este una verde și pentru mediu dacă ne gândim la consumul redus de resurse necesare pentru încălzire și la emisiile de gaze cu efect de seră micșorate față de ce ar însemna montarea unor centrale personale în locuințe.
Colegiu de Muzică „Elly Bašić” a fost fondat într-un fost spital militar. Clădirea din centrul orașului Zagreb a fost salvată de la deteriorare și i s-a dat un nou scop. După ce a fost renovat și adaptat pentru ca fostele saloane să devină săli de clasă, Școala de Muzică a fost mutată acolo ca să își poate desfășura activitățile. Până în acel moment, școala nu avea un sediu și era nevoită să închirieze clase sau săli pentru a face repetițiile. În plus, a fost creată o secție pentru percusioniști, ceea ce a dus la un număr mai mare al elevilor și al personalului școlar angajat. Calitatea vieții pentru rezidenții din zonă a crescut și costurile pentru școala de muzică au scăzut datorită intervenției și deciziei de a repune în circuit o clădire veche dar cu funcționalități noi.
Patrimoniu cultural
reGenerator a reușit să transforme un obiectiv istoric într-un centru de creativitate și dezvoltare personală. O clădire utilizată inițial ca fabrică din orașul Zabok, cu istorie bogată în industrie, a fost gândită pentru funcția de promotor al culturii urbane. Hala abandonate a fabricii ZIVT a devenit îndrăgită de cetățeni, în special de către tinerii care se pot exprima artistic în cadrul evenimentelor. Cele trei case interconectate sunt proiectate cu trei tipuri de materiale diferite, au înălțimi diferite și o identitate proprie. Arhitecții studiului MVA au creat un spațiu cu management participativ bazat pe soluții moderne și pe patrimoniul industrial, adică au transformat spațiul fostei fabrici în un spațiu revitalizat și două zone funcționale noi: Regeneratorul, Silozul și Incubatorul fiind în același timp separate și unite în cadrul aceleiași clădiri. reGenerator va include un hostel, un cinema de dimensiuni reduse, camere de socializare, spațiu pentru concerte, locuri de joacă, un studio, un birou și camere suport. Capacitatea interioară va fi de 500 de persoane, în exterior putând să asiste la festivități chiar și 1000.
Muzeul de Istorie Naturală al Croației este cel mai mare muzeu din țară care pe lângă partea de educație se ocupă și cu activități de cercetare. Locația sa este în Palatul Amadeo, în Gornji. Din cauză că spațiul existent oarecum limitează potențialul muzeului, palatul a intrat în faza de renovare cu scopul de a crea o expoziție muzeologică recentă, să deschidă laboratoare experimentale și interactive, să ofere spații ca o sală multimedia, un magazin de suveniruri și un spațiu de catering. Astfel, mai mulți vizitatori se vor putea bucura de exponate și de evenimentele care se vor putea organiza la muzeu. Mai mult, în urma vânzării de bilete, muzeul va deveni sustenabil din punct de vedere al costurilor.
Zagreb este unul dintre cele 100 de orașe parte a Misiunii 100 Climate Neutral-Cities by 2030. Singurul din Croația, orașul și-a asumat să reducă aproape de zero emisiile de gaze cu efect de seră și prin ceea ce am văzut legat de arhitectura colaborării la nivel de aglomerație urbană are toate șansele să se înscrie la nivel de bune-practici în tranziția verde.
Functional Areas in the EU este un proiect dezvoltat de Banca Mondială pentru Comisia Europeană și ne bucurăm că UrbanizeHub face parte din acest proiect.
Sursă foto: National Geographic