home Comunitate, Cultură Urbană, Orașe Verzi Cum poate infrastructura verde-albastră să îți ofere o viață urbană mai fericită

Cum poate infrastructura verde-albastră să îți ofere o viață urbană mai fericită

Infrastructura verde și albastră reprezintă un concept care prinde din ce în ce mai mult teren. Municipalitățile din multe orașe europene încep să conștientizeze faptul că spațiile verzi și apele nu ar trebui privite doar din punct de vedere al valorii estetice pe care o aduc vieții urbane.

Infrastructura albastră se referă la apele din mediul urban (piscine, iazuri, bazine artificiale, cursuri naturale de apă etc), pe când cea verde cuprinde multe elemente cum ar fi tufișuri, parcuri naturale, garduri vii, livezi, grădini, acoperișuri verzi etc. Toate acestea la un loc ar trebui să nu mai fie văzute separat, ci ca parte dintr-un ansamblu mai larg, un ecosistem urban denumit ”infrastructură verde-albastră”.

Curentele cele mai recente sunt în direcția interpretării infrastructurii verzi-albastre ca generatoare de beneficii multiple în mediul urban. Ea începe să nu nu mai fie asociată doar cu ideea de recreere, ci și cu altele, legate de sănătate, reziliență climatică, durabilitate urbană. Infrastructură verde-albastră bine configurată și conectată poate avea un impact semnificativ într-un oraș, contribuind la perceperea acestuia ca un mediu locuibil, sănătos și atractiv.

Un consorțiu format din câteva institute de cercetare din Olanda a realizat studiul numit ”Adaptive Circular Cities”, în care, printre alte teme de interes, s-au numărat infrastructura verde-albastră, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale și ecosistemele din mediul urban.

Una dintre premisele de la care a plecat acest proiect de cercetare este faptul că ”locuibilitatea” orașelor și atractivitatea acestora pot fi crescute în mod semnificativ prin valorificarea inteligentă a ecosistemelor disponibile. Totodată, cercetătorii sunt de părere că această valorificare are potențialul de a genera o sumedenie de beneficii și în plan economic.

Planificarea coerentă a infrastructurii verzi-albastre își aduce aportul în procesul de adaptare a orașelor la schimbările climatice care se prefigurează la orizont.  Spre exemplu, cu ajutorul unor elemente naturale se poate îmbunătăți calitatea aerului, se poate reduce zgomotul urban, se pot regla temperaturile atmosferice. Infrastructura verde-albastră contribuie la reducerea emisiilor de carbon.

Pentru copii și persoane în vârstă, categorii sociale care de obicei au o mobilitate urbană mai redusă, spațiile verzi situate în apropierea locuinței sunt foarte importante. Totodată, prin utilizarea frecventă și încurajarea populației spre a petrece timp în aer liber, infrastructura verde-albastră determină creșterea gradului de coeziune socială.

În ceea ce privește apa, este esențial ca infrastructura albastră să aibă o abordare integrată, prin intermediul căreia să creeze o rețea bine gândită, care să prevină inundațiile și secetele, având în același timp o calitate ridicată a apei de consum.

În viziunea autorilor studiului menționat, rolurile infrastructurii albastre în orașe ar trebui să fie următoarele:

  1. Menținerea sănătății, prin expunerea populației la apă.
  2. Încurajarea unui stil de viață sănătos, prin crearea de posibilități pentru a practica sporturi și diverse exerciții (înot, vâslit, plimbări pe malul apei etc).
  3. Menținerea sănătății mintale, cu ajutorul aspectului estetic al apelor urbane, care ne pot induce o stare de relaxare.

Așa cum precizează studiul realizat de consorțiul olandez, sunt necesare ”principii de proiectare care vizează relația directă dintre infrastructura verde-albastră și impactul schimbărilor climatice (riscuri de inundații, inundații, căldură, apă și secetă), dar și relația dintre calitatea ecosistemului (inclusiv a apei, a solului și a aerului) și sănătate (creșterea mortalității datorate poluării și căldurii nesănătoase, răspândirea agenților patogeni, reziduurile de medicamente și hormonii, salubritate, contribuția infrastructurii verzi și albastre la calitatea mediului).”

Concluzii

În urma lecturilor și informărilor legate de acest domeniu, pe care le-am realizat în ultimul timp, am ajuns la următoarele concluzii:

  1. În primul rând, de acum înainte va fi nevoie de viziune de ansamblu asupra acestor resurse naturale. Respectiv, este necesară generarea unor informații și a unor cercetări despre importanța infrastructurii verzi-albastre în orașe, dar mai ales despre modalități de a le conecta într-un ecosistem urban fluid și coerent.

Așa cum spune și studiul olandez: „este nevoie de o traducere a cunoștințelor științifice privind funcționalitatea infrastructurii verzi și albastre în principii de proiectare și apoi de integrarea acestor principii în proiectarea infrastructurii multifuncționale verde și albastră.”

  1. După ce avem ”knowledge-ul” mapat și adunat la un loc, ar fi necesară educarea populației și încurajarea conectării cu acest ecosistem verde-albastru din orașe.

Oricum, la nivel global se observă o tendință din ce în ce mai accentuată de revalorizare a naturii și de reconectare cu ea, inclusiv în mediul urban.

Există trenduri despre care se poate spune că deja devin adevărate mișcări sociale, cum ar fi educația în natură pentru copii, care a luat o amploare remarcabilă în țări precum SUA sau UK. Este normal să fie așa, deoarece majoritatea studiilor științifice și a altor publicații legate de beneficiile timpului petrecut în natură au venit pe filiera acestor țări.

Încet, încet, mișcarea se extinde și în alte zone ale lumii. Pe blogul meu derulez campanii care promovează conectarea copiilor cu natura, inclusiv cu cea din mediul urban. Avem și ateliere în offline, cu același obiectiv: o mai bună conștientizare a rolului pe care îl are natura în oraș.

  1. Trebuie să acordăm naturii importanța cuvenită, să învățăm să conviețuim cu ea, nu doar să ne folosim de resursele ei.
  2. În tot acest context, infrastructura verde și albastră va deveni un domeniu din ce în ce mai vizibil, căruia e necesar să i se acorde atenția cuvenită.

 

Miruna Tîrcă este consultant în dezvoltare comunitară, designer social, antropolog urban și blogger. Se numără printre pionierii educației urbane din România, adresate copiilor și adolescenților. Timp de peste 10 ani a conceput și a coordonat numeroase programe gratuite de educație urbană, dezvoltare comunitară și activare a spațiilor urbane din București, in cadrul Asociatiei Komunitas. În prezent scrie pe www.kindertrips.com despre călătorii ca modalitate de formare a copiilor (travelschooling), natură și explorare în aer liber, educație alternativă, slow travel și ecoturism, comunități și stiluri alternative de viață.

Sursă: Adaptive Circular Cities



Urban Talks Timișoara 2019

În 4-6 Octombrie, experți internaționali, primari, companii multinaționale, start-up-uri, specialiști în tehnologie și arhitecți vor face parte din ediția a cincea a Urban Talks, schimbând idei despre viitorul orașelor noastre.

Află mai multe pe urban-talks.com

PS: Abonează-te la newsletter-ul din josul paginii și vei avea 50% reducere la toate evenimentele noastre.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box