În centrul Barcelonei, una din trei străzi va deveni în curând ”axă verde”, care prioritizează pietonii și bicicletele în locul mașinilor. Pe acele străzi, 21 de intersecții vor deveni piațete publice, așa încât nimeni nu se va afla la o distanță de mai mult de 200 metri de un mic parc. Astfel, orașul oferă mai multă prioritate oamenilor, în locul mașinilor și implementează o versiune mai light programului revoluționar pentru cartiere fără mașini, într-o zonă mai apropiată de centru.
”Ne dorim ca Barcelona să fie un oraș sustenabil, în care să se poată trăi” spune Janet Sanz, viceprimarul orașului pentru ecologie, urbanism și mobilitate. ”Înțelegem că în prezent în spațiile publice există o mulțime de activități sociale și comunitare, dar că acestea sunt dominate de transportul privat, atât mașini aflate în mișcare, cât și de mașini parcate”.
Noul plan, care urmează să fie implementat în următorii 10 ani și costă aproximativ 44 de milioane de dolari, e o altă variantă a conceptului de „superblock”, un design care limitează traficul în nouă cartiere, permițând autoturismelor să se deplaseze liber, însă numai în zonele perimetrale.
”Șaizeci la sută din spațiul public este folosit în mod real de mașini, așa că idea din spatele superblock-ului e să ia din spațiul folosit de mașini și să-l redea oamenilor”
Aceasta este afirmația lui Mark Nieuwenhuijsen, profesor și cercetător în domeniul epidemiologiei mediului la Institutul pentru Sanatate din Barcelona, care a modelat impactul superblock-urilor asupra sănătății. Ideea de la început, a urbanistului Salvador Rueda, avea ca scop reducerea poluării și a zgomotului, făcându-i pe oameni mai activi fizic și crescând suprafața de spațiu verde, lucruri ce pot de asemenea să reducă efectul urban de insulă de căldură – faptul că mari porțiuni de beton fac orașele și mai calde în timpul valurilor de căldură.
În anul 2016, orașul a creat un superblock într-un cartier denumit Poblenou, ca urmare a două intervenții de conversie anterioare. (Depinzând de modul în care se definește un superblock, în prezent sunt șase astfel de superblock-uri, 11 fiind planificate pentru viitorul apropiat.) Cercetarea lui Nieuwenhuijsen sugerează că dacă superblock-urile ar fi create la scara la care Rueda și le-a imaginat, ar îmbunătăți nivelul de sănătate suficient încât să se prevină 700 de morți premature pe an.
Ultimul plan este o versiune redusă a unui superblock, conform lui Nieuwenhuijsen, de vreme ce nu limitează traficul în întreaga zonă. Situația se datorează faptului că această variantă a fost mai fezabilă din punct de vedere politic. ”Există adesea multă rezistență în fața încercării de a reduce utilizarea mașinilor în Barcelona” spune el. Proprietarii magazinelor tind să creadă că pietonizarea străzilor va reduce vânzările, deși se întâmplă tocmai invers. Cu toate acestea, chiar și cele mai mici schimbări pot ajuta ameliorării zonei.
Cartierul Eixample, care va fi restructurat în noul plan, a fost gândit să aibă zone verzi generoase, dar dezvoltatorii au ignorat intenția inițială și au completat toate acele zone cu apartamente și alte construcții. Eliminând traficul greoi și multe dintre parcările de pe cele 21 de străzi și adăugând piste de biciclete, locuri de joacă și zone verzi, planul îi va ajuta pe rezidenți să aibă beneficiile de sănătate similare celor care au parcuri în apropiere, facilitând mersul pe jos și cu bicicleta, făcând zona mai liniștită, mai puțin poluată și mai răcoroasă în zilele călduroase.
Este o idee care ar trebui extinsă, spune Nieuwenhuijsen. Saltul către utilizarea mașinilor electrice ce se întrezărește în orașe nu e o soluție completă din punct de vedere al sănătății, de vreme ce o mare parte din poluare este datorată cauciucurilor, nu doar gazelor de eșapament. De asemenea, mașinile îi fac pe oameni mai puțin activi și necesită drumuri și locuri de parcare care împuținează spațiile verzi. În plus, accidentele din trafic sunt o cauză majoră a deceselor la nivel global. Într-un oraș compact precum Barcelona, prioritizarea altor forme de transport are sens, odată cu identificarea de modalități mai bune pentru a-i ajuta pe oameni să ajungă la serviciu din zonele de suburbie, sau cu crearea de noi hub-uri de muncă în cartierele în care ei trăiesc.
Noul plan nu merge atât de departe, dar e cu siguranță un pas înainte.
Articol elaborat de Matei Idu și Luiza Cecilia Spiridon.
Sursă&Foto: FastCompany
