În 2020, lockdown-urile au forțat oamenii să se familiarizeze cu fiecare colțișor al cartiereler lor. Un concept care a căpătat o popularitate enormă în cadrul planificării urbane ca urmare a restricțiilor COVID-19 este „orașul sfertului de oră”. Care este ideea?
Un oraș în care se ajunge în 15 minute – pe jos sau cu bicicleta – oriunde este nevoie într-o zi obișnuită. Conceptul este văzut de multă lume la nivel global ca o modalitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de sporire a calității vieții.
Între timp, Suedia se concentrează pe un concept care pune mai degrabă accent pe hiperlocal. Un proiect pilot elaborat de agenția națională de inovare Vinnova și de think-tank-ul de proiectare ArkDes are ca obiectiv ceea ce Dan Hill, directorul de design strategic al Vinnova, numește „orașul la minut”.
În timp ce Parisul vrea să devină „orașul sfertului de oră” și Barcelona implementează conceptul „superblocurilor”, proiectul suedez operează la nivel de stradă, acordând atenție „spațiului din fața ușii, împărtășit cu vecinii”.
Denumită Street Moves, inițiativa permite comunităților locale să devină co-arhitecți ai amenajărilor propriilor străzi. Prin workshop-uri și consultări publice, rezidenții pot controla cât spațiu stradal este folosit pentru parcare sau pentru alte uzuri publice.
Se experimentează deja în patru locații din Stockholm, încă trei orașe urmând să se alăture proiectului. Scopul final este unul ambițios: o transformare verde, durabilă și vibrantă a fiecărei străzi din Suedia până în 2030.
Spre deosebire de „orașul sfertului de oră”, modelul suedez al orașului la minut nu se referă la satisfacerea nevoilor tuturor locuitorilor orașului la un nivel hiperlocal – acest lucru ar trece cu vederea peste aspecte fundamentale precum modul de funcționare al transportului public, accesul la locuri de muncă sau asistența medicală specializată. Mai degrabă, spațiile chiar dincolo de pragurile ușilor noastre sunt locuri ideale pentru ca orașele să înceapă să dezvolte noi modalități directe de a interacționa cu publicul.
Străzile reprezintă un filtru și un portal către lumea largă; atmosfera pe care o generează și facilitățile pe care le oferă spun multe despre modul în care funcționează o comunitate.
Văzând străzile ca spații publice care au scopul de a întări sentimentul de legătură cu comunitatea, proiectul urmărește să scape de preconcepția predominantă conform cărora străzile ar trebui să deservească în primul rând mașinile. Focalizarea pe fâșia de oraș din imediata vecinătate a ușii de la intrare poate reprezenta o pârghie pentru o transformare urbană profundă.
Prin sentimentul de proximitate pe care ni-l oferă strada, înțelegem în modul cel mai direct cu putință ce înseamnă participarea, responsabilitatea și interacțiunea civică. Și atunci? De ce să nu fie străzile platformele unde abordăm și inițiem rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm în orașele noastre?
Modulele de tip „parklet”
Concret vorbind, proiectul funcționează astfel: Cu ajutorul firmei “Lundberg Design”, Vinnova și ArkDes au dezvoltat un kit de mobilier urban, așa-numitul modul “parklet” montat pe o platformă din lemn de pin, conceput pentru a se potrivi pe un loc de parcare standard. Aceste module, montate lângă bordură, pot fi echipate în funcție de necesitate, cu bănci, suporturi pentru biciclete sau trotinete, spații de joacă sau stații de încărcare electrice.
Fiind ușor conectabile (conceptul se inspiră de la piesele Lego), modulele pot fi montate fie ca unități independente, fie configurate în așa fel încât să se întindă de-a lungul unei străzi.
Amenajarea fiecărei străzi se bazează pe workshop-uri și consultări cu toți locuitorii – inclusiv copii. Cei de pe străzile din apropierea stațiilor de tranzit ar putea opta pentru mai multe parcări de biciclete, pe când cei cu cafenele ar putea opta pentru mai multe locuri. Unele module pun accent pe jardiniere și copăcei, altele pe spații de joacă.
Bucată cu bucată, aceste module pot transforma străzile în locuri unde socializăm și pe care începem să le folosim zilnic, cu drag.
Procesul de implicare al comunității contează la fel de mult ca elementele de mobilier stradal. Instalațiile în sine sunt adaptabile și ușor înlocuibile, oferind oportunitatea de a experimenta până când comunitățile respective identifică ce vor să integreze în reproiectări mai extinse, de natură sezonieră sau durabilă.
Funcția reală a modulelor Street Moves este de a stimula și permite autorităților și comunităților să determine împreună viitorul străzilor.
În acest fel, idei care ar putea fi abstracte pentru mulți cetățeni capătă acel element tangibil. Locuitorii văd și produc în același timp schimbarea pozitivă la nivel local.
Astfel, străzile pot deveni o platformă de inovare și de abordare a aspectelor legate de reziliența climatică, sănătatea publică și echitatea socială.
Proiectul StreetMoves este încă în stadiul incipient. Până acum, prin Street Moves au fost reproiectate patru străzi din Stockholm, urmând ca inițiativa să se extindă la începutul acestui an și în Gothenburg și Malmo.
Lecțiile învățate în aceste etape inițiale vor ajuta la scalarea proiectului, deoarece rezultatele din faza inițială vor fi prezentate într-un „manual” care va ghida municipalitățile în implementarea proceselelor cheie.
„Orașul la minut” pe plaiul mioritic?
Exemplul suedez al „orașului la minut” reprezintă o încercare de a reda străzile cetățenilor, într-un mod pe care orașele la nivel internațional ar face bine să îl observe – cele din România fiind mai ales vizate.
Știm. Această abordare se poate lovi la noi (pe bună dreptate) de un anume scepticism. Ne permitem în România să eliminăm locuri de parcare? Au la noi cetățenii asemenea grad de responsabilitate civică?
Nu cumva genul acesta de proiecte par fezabile doar pentru o țară precum Suedia, un stat ale cărui politici sociale și de mediu stârnesc adesea invidia progresiștilor din alte părți? Până la urmă orașele suedeze își propun să devină neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045, ceea ce facilitează o campanie națională ambițioasă de reproiectare a străzilor.
Însă obiectivele proiectului Street Moves sunt departe de a fi străine altor orașe – o inițiativă similară poate fi găsită nu mai departe de Viena, unde proiectul #Platz mobil transformă locuri de parcare în locuri pentru oameni și terase pentru restaurante. Iar acesta nu este singurul exemplu. Alte orașe, care se bazează pe mașină ca mijloc principal, au implementat proiecte asemănătoare.
Și într-adevăr, pandemia, cu lockdown-urile sale, ne-a arătat cât de importante sunt de fapt spațiile publice sigure, verzi și frumoase, precum și proximitatea serviciilor esențiale. În acest context potențialul străzilor ca platforme unde orașele românești își pot articula și rezolva problemele nu ar trebui neglijat.
Pe lângă beneficiile deja enumerate, un proiect similar ar avea în România un potențial imens, din două motive.
- Noi la UrbanizeHub am susținut mereu cât de importantă este guvernarea participativă. Și sunt puține modalități care pot fi la fel de eficiente în a arăta beneficiile concrete, tangibile ale implicării civice și cooperării între cetățeni și autoritățile locale.
- Un sistem modular atât de flexibil are avantajul unor costuri de implementare reduse. Acest lucru ar permite orașelor românești, care oricum vor avea bugete reduse ca urmare a pandemiei, să experimenteze și să găsească soluții pentru îmbunătățirea spațiului public la o fracție din costurile altor variante.
Și, până la urmă, dacă cele mai urgente crize din această epocă – combaterea schimbărilor climatice, coeziunea socială și menținerea democrației – au ajuns chiar la pragurile noastre, poate că de acolo are sens să inițiem schimbarea în bine. Mai ales dacă această variantă poate fi mai ieftină și mai ușoară decât altele. Sau, ca să o spunem pe înțelesul orășenilor din România, schimbăm în bine orașele noastre prin democrație și implicare nu la firul ierbii… ci la marginea bordurii.
Sursă foto: Bloomberg
Sursă text: Bloomberg, ArkDes, UrbanizeHub România
