Ce au făcut unele orașe din România în 2018?

Orașele din România devin tot mai vii și mai active economic, social și cultural. Ele sunt ecosisteme locale care generează bunăstare la nivel macro-economic, deși politicile naționale nu stimulează aproape deloc aceste motoare economice. București, Cluj, Constanța, Râmnicu-Vâlcea, Reșița sau Timișoara sunt doar câteva exemple pozitive de început de an, pentru a simți trendurile de dezvoltare urbană în România.

Într-o lume globalizată în care comunitățile, orașele, se dezvoltă și produc din ce in ce mai mult, într-o lume în care guvernanța urbană pe mai multe niveluri devine obișnuință, România devine un stat centralizat care nu încurajează dezvoltarea locală sau urbană.

Este clar că pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare, pentru a crește economic ca țară, trebuie să încurajezi și să stimulezi comunități și orașe.

Procesul de dezvoltare al unei țări este un proces cu puternice valențe locale. Oamenii trăiesc în localități, investitorii se stabilesc în localități, iar turiștii vizitează localități. O mare parte din instrumentele necesare pentru a atrage oameni, investitori, și turiști (trei ingrediente vitale pentru dezvoltarea unei țări) se află la îndemâna primarilor.

Oraşele din România sunt oraşele cu cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană, conform Băncii Mondiale. Între anii 2000 şi 2013 oraşele din UE cu cel mai ridicat ritm de creştere a PIB-ului per capita, ajustat la puterea de cumpărare, au fost Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova, acestea fiind urmate de Sofia (Bulgaria), Braşov, Iaşi şi Constanţa. Altfel spus, din primele 8 oraşe din UE, 7 au fost din România.

Ce au făcut orașele din România în 2018?

București

La București se caută soluții pentru reducerea poluării – astfel a început dezbaterea pentru taxa pentru intrarea cu automobilul în centrul orașului. În zona centrală a Bucureştiului ar urma să fie implementat un proiect integrat pentru gestionarea traficului, care prevede restricţionarea accesului auto, introducerea unui sistem de taxare sau de utilizare a vignetelor, precum şi a unui sistem de transport public, conform prevederilor Planului Integrat de Calitate a Aerului. 

Documentul, care prevede şi o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii transportului public sau realizarea pistelor pentru biciclete, urmează să fie supus aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Cluj

Clujul cumpără 22 de tramvaie, 55 de troleibuze, 85 de autobuze diesel şi 30 de autobuze electrice. Clujul a organizat deja o licitaţie pentru 30 de autobuze electrice şi a semnat un acord-cadru cu firma Solaris, care va livra până în luna aprilie primele 11 autobuze. Banii provin din fondurile puse la dispoziţia Clujului de Guvernul Elveţiei.

Celelalte 19 autobuze vor fi cumpărate din fonduri europene. Următoarea pe listă este o licitaţie pentru un număr de 22 de tramvaie. Licitaţia a fost lansată zilele trecute şi constă într-un acord-cadru pe o perioadă de patru ani, iar valoarea tramvaielor a fost estimată la 190 de milioane de lei fără TVA.

Clujul a cumpărat ultima dată 20 de troleibuze în 2016, iar pentru fiecare dintre ele a plătit aproximativ o jumătate de milion de euro. În perioada următoare urmează să fie lansată o nouă licitaţie, de data aceasta pentru 55 de troleibuze, tot din fonduri europene.

 Noile tramvaie Pesa care circulă deja la Cluj au costat 1,5 milioane de euro fiecare. FOTO: Andrei Pintea/Adevărul

Constanța

Constanța începe colaborarea cu Banca Mondială pentru a se dezvolta inteligent și sustenabil. 10 milioane de români au vizitat Constanța-Mamaia în ultimii 5 ani, deci potențialul de a deveni oraș-magnet este mare.

Primăria Constanța a demarat un proces amplu, unic în România, de creare de parteneriate cu actori relevanți de la nivel local, național și internațional, cu scopul de crește competitivitatea orașului. Vezi cum se pregătește Constanța pentru a deveni un oraș-magnet. 

Oradea

Oradea oferă 10.000 de euro pentru logo brandului de oraș. Concursul se adresează tuturor designerilor specializaţi în identitate vizuală, atât individuali cât şi colectivelor de designeri sau agenţiilor specializate de oriunde, câştigătorul fiind premiat cu 10.000 de euro. Concursul este derulat prin Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Oradea şi Regiune (APTOR). Mai multe detalii aici.

Râmnicu Vâlcea

Primele autobuze urbane cu gaz natural comprimat din România  circulă pe străzile din Râmnicu Vâlcea. Oficialii ETA, societatea de transport public din subordinea Consiliului Local al Primăriei Râmnicu Vâlcea, au programat cursele autobuzelor la un interval de 45 de minute.

Primii localnici din Vâlcea care au călătorit cu autobuzele ecologice urbane se arată mulţumiţi de condiţiile găsite. Mijloacele de transport sunt silenţioase şi au suspensii pneumatice care ajută la trecerea lină prin gropi. Cu o capacitate de 16 locuri pe scaune şi 20 în picioare, autobuzele eco au toate caracteristicile de confort modern specifice clasei lor.

Reșița

Deși încă suferă la capitolul investitori, orașul de pe Bârzava promite mult la tot ce înseamnă inovare, mediu și calitatea vieții. Taxiuri electrice, autobuze noi cu WIFI, strategie pentru lupta împotriva sărăciei și fonduri europene câștigate pentru implementarea acestei strategii, pregătirea carnetului de sarcini pentru achiziționarea de tramvai, street art festival, skate park, incubator de antreprenoriat civic, sunt câteva din acțiunile ce s-au întâmplat sau se vor întâmpla în Reșița.

O decizie unică pentru România a fost luată de curând la Reșița. Autoritățile locale au decis ca până în decembrie 2020, 25% din taximetrele din Reşiţa să fie electrice, şi până în 2025, 50% să fie electrice.

Este o premieră la nivel naţional. Este o acţiune curajoasă, pe care administrația a convenit-o împreună cu Asociaţia Taximeriştilor din Reşiţa. În următoarele două-trei săptămâni se vor monta primele staţii electrice de încărcare. Ar fi bine ca demersul Reșiței să fie un semnal preluat de cât mai multe administrații din România.

Timișoara

Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanțiale pentru un oraș în domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior, și vedem exemplul Sibiului. Este vorba de o ocazie unică de a regenera orașele, de a le schimba imaginea și de a le face publicitate la nivel european și internațional, ceea ce duce la dezvoltarea turismului.

Începutul de an găsește orașul de pe Bega cu dezbateri aprinse legate de Timișoara Capitală Culturală Europeană în 2021. După o primă întâlnire la Primărie a urmat lansarea etapei a doua a programului cultural care a avut loc la Universitatea de Vest din Timișoara.

Aula Magna a fost plină de oameni dornici să se implice în acest proces. S-a discutat despre cum lucrează asociația Timișoara CCE 2021, și ce fel de oportunități de colaborare și implicare există pentru cei interesați.

Concluzia generală a fost că toți actorii din comunitate trebuie implicați în acest proces, iar Primăria, Asociația și ceilalți stakeholderi locali trebuie sa colaboreze transparent pentru ca 2021 să fie un an de succes pentru Timișoara.

Orașe vii, în care se întâmplă lucruri, orașe care pun accent pe calitatea vieții și sunt atente la probleme de mediu. Chiar dacă unele sunt mai avansate, chiar dacă celelalte sunt la stadiu de dezbateri sau propuneri, se pot vedea clar trendurile de dezvoltare și cum ar trebui să evolueze orașele din România la nivel de transport public, mediu, branding de oraș, strategie și viziune sau evenimente culturale. Toate aceste domenii sunt conduse de procesul de guvernanță urbană care ar trebui să fie cât mai transparent și colaborativ.

În România, 53% din PIB e adus de 8 orașe. Pentru ca România să devină o țară competitivă trebuie să investească în orașe, deoarece orașele sunt motoarele de dezvoltare economică.