home Orașe Verzi, Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe, Regenerare Urbană Infrastructura verde-albastră – De ce avem nevoie de ea la scară largă?

Infrastructura verde-albastră – De ce avem nevoie de ea la scară largă?

În ultimii ani a devenit clar faptul că, în urma schimbărilor climatice și a accentuării problemelor de mediu, de natură economică sau socială, dezvoltarea durabilă a devenit o problemă vitală pentru orașele din Europa și din întreaga lume. Din păcate, deși acestea încă domină în planificarea urbană, soluțiile bazate exclusiv pe tehnologie și dezvoltarea infrastructurii tradiționale s-ar putea să nu fie de ajuns. Însă dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre poate reprezenta o unealtă de mare ajutor în abordarea cu succes a acestor provocări. 

Termenul „infrastructură verde-albastră” a fost conceput inițial la nivelul Uniunii Europene și face referire la o serie de abordări care utilizează natura pentru a crea medii urbane sustenabile, cum ar fi amenajarea de spații verzi, restaurarea râurilor, servicii ecosistemice și adaptarea bazată pe ecosisteme specifice.

Sursa: Connecting Nature 2018

Beneficii 

Dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre poate aduce mai multe beneficii orașelor, cum ar fi:

  • costurile reduse în comparație cu soluțiile care implică infrastructura tradițională – prin elaborarea de soluții inovative, adaptate la ecosistemele locale;
  • posibilitatea oferită orașelor de a prospera prin stimularea simultană a revitalizarii economice, a îmbunătățirii mediului înconjurător și automat a creșterii nivelului de trai;
  • creșterea nivelului de reziliență în fața fenomenelor provocate de schimbările climatice – de exemplu secete și inundații – prin protejarea și refacerea ecosistemelor din mediul urban;

Un bun exemplu vine din București. Un teren viran insalubru de 1.96 de hectare din cartierul Creangă din Sectorul 2 a fost transformat într-un parc modern de utilitate publică printr-un proiect finanţat cu fonduri europene. Pe lângă beneficiile aduse mediului înconjurător, proiectul a urmărit reducerea decalajului nivelului de trai dintre cartierul în cauză și celelalte zone ale Bucureștiului, precum și oferirea unor oportunități de socializare și integrare comunității de rromi din zonă. În 2013, Proiectul parcului „Ion Creangă” a fost selectat în primele 100 de proiecte regionale ca exemplu de bună practică la nivel european.

 

Înainte de transformare
Sursa: REGIO-ADRBI
După transformare Sursa: URBACT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Provocările implementării la scară largă

În ciuda potențialului lor, utilizarea soluțiilor bazate pe infrastructura verde-albastră este departe de-a fi intrat în „mainstream”. Pentru a permite adoptarea la scară largă a acestora, trebuie abordate câteva aspecte esențiale, și anume:

În primul rând, cunoștințele privind potențialul abordărilor care utilizează natura lipsesc adesea autorităților competente. Pentru a răspunde acestei provocări, trebuie dezvoltată o întreagă serie de noi indicatori și instrumente care să faciliteze implementarea acestui gen de soluții. Într-o etapă ulterioară va fi esențial cum se gândește integrarea acestor instrumente în sistemul de date deja existent și în cadrul proiectelor de dezvoltare urbană.

Totuși, chiar și atunci când beneficiile infrastructurii verzi-albastre sunt bine cunoscute, atragerea de investiții poate reprezenta o problemă. Uneori este greu de distins între avantajele oferite publicului larg și actorilor privați. 

Pentru a permite implementarea la scară largă, este necesară dezvoltarea unor modele de business care să prezinte clar beneficiile și coordonarea tuturor părților interesate.

Grădină urbană în Viena
Sursa: Stadt Wien

Sursa: Stadt Wien

Acesta reprezintă unul dintre motivele pentru care vedem că design-ul și dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre necesită din ce în ce mai mult moduri de guvernare participativă. Autoritățile locale interesate să pună în aplicare asemenea soluții vor constata probabil că dezvoltarea unor parteneriate puternice cu actorii relevanți din mediul privat, precum și cu grupurile comunitare și ONG-uri reprezintă cheia succesului.

Nu în ultimul rând, este importantă conștientizarea faptului că dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre ar putea implica consecințe negative.  Unul dintre cele mai importante este acela că, prin creșterea valorii proprietăților din  cartiere, există riscul de a crea forme de excluziune socială și economică. 

Prin urmare, implementarea la scară largă a proiectelor care utilizează natura trebuie să meargă mână în mână cu forme de incluziune care să permită tuturor locuitorilor din mediul urban să aibă un cuvânt de spus în ecosistemele urbane și viitorul pe care le doresc pentru orașele noastre.

 

Soluții

Un proiect conceput special pentru rezolvarea acestor aspecte cheie este NATURVATION. Finanțat prin programul “Horizon 2020 Sustainable Cities and Communities Program” al Uniunii Europene, obiectivul principal al NATURVATION este acela de a ne informa asupra modului în care proiectele de infrastructură verde-albastră pot fi implementate cu succes. Atlasul lor de Natură Urbană ne arată cum asemenea proiecte sunt puse în aplicare în 100 de orașe europene.

NATURVATION - Atlas de Natură Urbană
NATURVATION – Atlasul de Natură Urbană
Sursa: NATURVATION 2020

 

Un lucru este sigur. Beneficiile aduse de dezvoltarea infrastructurii verzi-albastre sunt greu de ignorat. Totuși, numai printr-un efort susținut al tuturor părților implicate de a înțelege cum acest tip de soluții pot fi concepute și folosite la scară largă vom reuși să utilizăm potențialul imens pe care acestea îl au de a contribui la dezvoltarea orașelor reziliente și sustenabile în care ne face plăcere să trăim.

 

Sursă Cover Foto: ESCI upf News

Surse Text: Comisia Europeană, Universitatea din Lund, NATURVATION – Atlasul de Natură Urbană

 




Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.