Migraţia oamenilor a dus la creşterea rapidă a oraşelor şi astfel, la efectul simultan al urbanizării. Stilul de viaţă şi sănătatea cetăţenilor a devenit o preocupare majoră pentru autorităţi, planificatori şi designeri urbani.
Aici sunt câteva exemple de iniţiative de design urban şi soluţii experimentale realizate în diferite oraşe suprapopulate pentru a le depăşi problemele şi pentru a construi o strânsă legătură a comunităţii.
1. Spaţiu public inclusiv: SUPERKILEN, Norrebro, Copenhaga, Danemarca
Echipa: Superflex, Grupul Bjarke Ingels, Topotek1 Anul: 2012
O zonă ce era temută pentru vandalism şi alte activităţi anti-sociale a fost transformată într-un spaţiu public accesibil pentru toţi oamenii din cartier. Această bandă lungă de 1 km este acum un parc ce răspunde nevoilor a peste 60 de naţionalităţi. Activităţi variate au fost încorporate pentru oameni de toate vârstele.
2. Renaştere urbană: The Good`s Line, Sydney, Australia
Echipa: ASPECT Studios, CHROFI Anul: 2015
O linie de cale ferată dezafectată din inima oraşului Sydney, transformată într-o spină urbană vibrantă de tipului unui parc conectează Staţiile Centrale prin Chinatown şi Portul Darling şi are câteva importante zone de agrement şi divertisment. Acest proiect marchează direcţia oraşului de la trecutul său industrial la o naţiune mai incluzivă şi bazată pe cunoaştere.
3. Lumea post-pandemie: Programul „Spaţiul Stradal”, Oraşul Londrei
Echipa: Transport pentru Londra (TfL), Primarul Londrei Anul: 2020
Prin digitalizare pentru folosirea şi încurajarea transportului public Londra încearcă să devină cel mai inteligent oraş din lume. Primarul Londrei a anunţat Programul Streetscape de după carantină, pentru a transforma părţi ale Londrei centrale într-una dintre cele mai mari zone fără maşini din toate capitalele lumii. Accentul pe mersul pe jos, ciclism şi utilizarea transportului public cu norme de distanţare socială potrivite şi îmbunătăţirea calităţii aerului vor fi prioritare.
4. Către Paradigma Sustenabilă: STRATEGIA DE CICLISM, Copenhaga, Danemarca
Echipa: Guvernul Oraşului, Guvernul Naţional, Cetăţenii Anul: din 1990
Copenhaga ţinteşte să devină „cel mai bun oraş din lume pentru ciclism” până în 2025. Cu accent pe artere ciclabile şi reorganizându-şi complet traficul şi reţelele stradale pentru a prioritiza bicicliştii în oraş, a devenit un prim exemplu de reducere a traficului şi poluării.
5. Revendicarea spaţiilor publice: STRADA CARTER, Mumbai, India
Echipa: PK Das şi asociaţii, Administraţia Cartierului MHADA, Agenţiile Gaurav Anul: 2002
Această porţiune a coastei localizată într-un cartier de lux decăzuse înainte devenind o groapă de gunoi. O mică intervenţie a rezidenţilor şi designerilor a dus la transformarea zonei într-un spaţiu activ pentru alergători, copii, deţinători de câini şi oameni de toate vârstele. Activităţi variate sunt asigurate de-a lungul treptelor ce duc către apă, iar amfiteatrul a devenit un doc, proiectul ajutând şi la salvarea mangrovelor.
6. Intervenţii temporare, dar regulate: Plajele din Paris, Râul Sena, Paris, Franţa
Echipa: Primarul Parisului Anul: Anual din 2002/2006
Plajele Parisului sunt unele temporare create pe malurile râului Sena în timpul căldurii din iulie şi august. Străzile de pe maluri sunt îngrădite şi traficul vehicular nu este permis. Proiectul a început ca un experiment şi s-a extins rapid către alte zone, iar diferite activităţi sunt adăugate în fiecare an.
7. Înverzind oraşele: Pădurea Verticală, Milano
Echipa: Stefano Boeri Anul: 2014
Arhitectul italian Stefano Boeri a experimentat înverzirea unor spaţii multifuncţionale şi structuri înalte. Un exemplu este Porta Nuova din Milano.
„Pădurea Verticală este o clădire prototip pentru un nou format de biodiversitate arhitecturală ce se focusează nu doar pe fiinţele umane dar şi pe relaţia dintre oameni şi alte specii vii.” – Stefano Boeri
Echipa: Entra, Skanska, ZERO, Snøhetta şi Asplan Viak Anul: 2019
Consumul de energie este o mare provocare pentru majoritatea conglomeratelor urbane. Profitând de avantajul locaţiei unice a clădirii, de accesul luminii solare şi condiţiile climatice ale regiunii, Powerhouse este un exemplu de clădire ce îşi propune să producă dublul cantităţii de energie pe care o va utiliza pe durata sa de viaţă inclusiv de construcţie şi demolare. Aşadar, este capabilă să alimenteze cu energia rămasă clădirile şi activităţile învecinate.
9. Conceptul Oraşului Pietonal: Oraşe de 15 Minute
Un astfel de oraş este unul unde o persoană poate găsi toate facilităţile la o distanţă de 15 minute de mers pe jos. Conceptul ar duce la o reducere a congestiei traficului, problemelor de poluare, parcările de maşini pot fi folosite pentru alte scopuri publice, s-ar putea ţine sub control explozia dezvoltării şi s-ar asigura scara umană a oraşului.
10. Oraşe Centrate pe Oameni
Centrarea pe oameni în oraşe devine o ideologie în multe comunităţi. Situaţia post pandemienecesită ca toate soluţiile de design să aibă o asemenea abordare. Fiecare parte a designului va fi afectată de modul cum are loc interacţiunea umană, iar aceasta s-a schimbat în ultimele luni.
„Într-un timp când numerele în creştere populează oraşele, planificarea spaţiilor urbane pentru a fi umane, sigure şi deschise tuturor este tot mai importantă.”– Jan Gehl
