Acordul european ne atrage atenția asupra orașelor și zonelor urbane ale Europei. O mare parte din succesul acestui acord va fi determinat de orașele europene, de la Helsinki la Atena, de la Lisabona până la Praga. Orașele vor fi esențiale în realizarea obiectivelor acordului, iar consensul actual arată că dezvoltarea lor implică și o îmbunătățire a calității vieții. În momentul de față, peste 65% din emisiile de CO2 provin din orașe, unde se produce și 85% din PIB-ul Uniunii Europene. Orașele prezintă provocări actuale, dar reprezintă, în aceeași măsură oportunități ce pot fi valorificate. Va putea UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 fără ele?
Schimbările climatice reprezintă, cu siguranță, cea mai mare provocare din epoca noastră, iar pandemia continuă să sublinieze importanța unui viitor durabil. În timpul pandemiei, urbanizarea nu pare să încetinească la nivel global. Acoperind doar 3% din suprafața Pământului, sistemele metropolitane găzduiesc în prezent 55% din populație. Orașele sunt de asemenea, responsabile pentru aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră, 70% din deșeurile solide și absorb aproximativ 70% din energia produsă la nivel global. Pentru a lupta într-un mod eficient împotriva schimbărilor climatice, avem nevoie de sisteme urbane mai sustenabile. Acordul vizează acțiuni concrete pentru atingerea unei economii circulare care să reducă poluarea și să fie benefică biodiversității.
Care sunt obiectivele orașelor europene mai durabile?
Uniunea Europeană își propune să reducă emisiile cu 55% până în 2030. Totuși, multe dintre centrele urbane ale Europei au luat problema în propriile mâini și au propus inițiative inovatoare. Helsinki, de exemplu, își propune să devină oraș neutru din punct de vedere al carbonului prin reducerea cu 80% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2035. Stockholm își propune să elimine combustibilii fosili până în 2040, iar Copenhaga ilustrează importanța unei tranziții în aprovizionarea cu energie. Alte orașe europene oferă soluții locale inovatoare care reduc efectele schimbărilor climatice și abordează probleme conexe. Noua abordare a gestionării apei în Madrid, conceptul de sponge city implementat la Berlin, coridoarele verzi în Utrecht și planul de ploaie propus de Paris sunt doar câteva inițiative urbane remarcabile.
Care este impactul pandemiei asupra Acordului European Green City?
În ciuda crizei actuale generalizate, administrațiile orașelor au profitat de moment și au propus schimbări pozitive. Milano a stimulat o extindere la nivelul întregului oraș pentru ciclism și pentru mersul pe jos. Florența și-a sporit capacitatea sistemului de tramvaie, precum și siguranța acestui sistem de transport. Budapesta și-a promovat în mod activ multitudinea de zone verzi mai puțin cunoscute, încercând să evite aglomerația. Mai mult, Amsterdam și Bruxelles promovează economia de tip doughnut, un model economic pentru o dezvoltare sustenabilă. Pentru a vă familiariza cu acest concept, puteți urmări acest video.
Acordul Green City a fost lansat recent în cadrul evenimentului European Week of Regions and Cities. Cele peste 20 de orașe semnatare s-au angajat astfel să sporească nivelul de calitate a aerului, să reducă poluarea și să promoveze zonele urbane verzi. Rolul orașelor în dezvoltarea continentului este unul evident, iar modul în care acesastă implicare și colaborare trebuie să aibă loc ia formă prin astfel de proiecte și acorduri. Pentru a cunoaște condițiile de eligibilitate în semnarea acordului și pentru mai multe detalii legate de activitatea proiectului, vă învităm să vizitați acest web-site.
Material realizat de Laura Ticu
Surse: ISPI, SwitchtoGreen, European-Commission
Poze: miasta.pl, Living-architecture-monitor
Video: YouTube
