Comisia Europeană este unul din cei mai buni prieteni ai României. În ultimii ani, CE a fost instituția cea mai vocală și cea mai convingătoare (ei au pus și bani mulți la bătaie) în susținerea dezvoltării urbane în România. Au trebuit 30 ani de tranziție pentru ca România să își pregătească o Politică Urbană proprie, ceea ce indică faptul că în acest interval importanța orașelor nu a fost conștientizată de mari noștri decidenți. Pentru mulți, dezvoltarea urbană și importanța orașelor continuă să fie un mister.
Nu vom repeta aici un argument pentru orașe. Am mai făcut-o și vom continua să o facem cât ne mai țin și pe noi balamalele. Ce vom discuta aici, însă, este performanța orașelor românești, comparată cu cea a celorlate orașe din UE.
EuroStat culege anual date despre orașe și zone metropolitane și publică aceste date în mod regulat. Pentru zonele metropolitane, EuroStat culege și date privind PIB-ul. Mai jos vedeți care sunt zonele metropolitane pentru care astfel de date sunt culese, precum și cum au fost definite zonele metropolitane. În mare parte, teritoriul zonelor metropolitane a fost definit ca fiind județul unde se află orașul în cauză.
1. Zonele metropolitane pentru care EuroStat culege date pe PIB (PPS)
Trecem acum rapid, însă (nu vrem să vă plictisim cu o polologhie lungă), la cele mai recente rezultate publicate de EuroStat. Iar aceste rezultate sunt măgulitoare pentru noi. Avem practic orașele cu cea mai rapidă creștere din UE (Clujul campion la multe capitole în țară, este campion și la nivel european, se pare). Aceste orașe au fost motoare de creștere ce au propulsat România în sus în ultimii ani. Datorită acestor orașe, România a devenit în 2019 o țară oficial “dezvoltată”, cu un PIB pe cap de locuitor peste cel al Bulgariei, Serbiei, Croației, Greciei și Letoniei, și foarte apropriat de cel al Ungariei (pe care o vom depăși probabil anul viitor) și Poloniei (pe care, în ritmul actual o vom depăși în 2022-2023).
2. Rata de creștere a unei selecții de orașe din UE, între 2000 și 2017
Avem motoare puternice, din păcate avem șasiu șubred. Și, dacă nu construim pe măsura motoarelor, riscăm să se dezintegreze toată mașina. Ce ne trebuie pentru a întări șasiul? Listăm mai jos câteva ingrediente de bază:
- Rețea de autostrăzi, aeroporturi și căi ferate rapide bine puse la punct;
- Planificare și management metropolitan, pentru a gestiona creșterea orașelor cele mai dinamice într-un mod sustenabil;
- Piețe funciare și imobiliare funcționale (este de râsul curcilor că nu avem oraș în România cu cadastru digital complet);
- Urbanism de calitate (pentru a stopa valul de emigrare trebuie să avem orașe ce oferă o calitate a vieții similară cu cea din orașele din Vest);
- Unități eficiente de atragere și menținere a investitorilor, căci fără locuri de muncă bine plătite, nici cea mai bună infrastructură din lume nu-ți poate susține creșterea.
Noi suntem benzina ce hrănește aceste motoare ale economiei românești și de noi ține să construim un șasiu mai bun.
Surse & Poze: Eurostat, Flashparking
E regretabil că redacția se ofuschează, pentru niște principii și drepturi democratice inalienabile de liberă exprimare, până la urmă. Purtăm un dialog totuși, nu un monolog.
Sper ca, din nou, să nu o luați iar personal, dar cifrele sunt greșite sotto, atât că valori procentuale, cât și la ZM în ansamblu. Ai pus zeci de trilioane acolo. În lei e o șansă să fie, dar imposibil în dolari sau euro, asta ar însemna valoarea PIB-ului Germaniei pe 60 de ani sau al Americii pe 16 ani (4,5 respectiv 18 trilioane Euro). Totodată, sunt ferm convins și se poate cunatifica matematic, investiție cu investiție cumulat , Clujul nu a putut crește mai mult decât București-Ilfov, Constanța, Timișoara și Brașov atât că UAT cât și metropolitan. Cu puțină ambiție și Doljul și Craiova îi poate depăși, și-au dublat PIB-ul în 6 ani. Odată ce ieși din Cluj în afară de noi cartiere-dormitor fără utilități de bază și hala Vivo nu există nimic, economia și dinamica economică sunt un subiect totaemte abstract. Nu am idee cine ți-a oferit datele, dar uite-te pe INS și Comisia de Prognoză, vei avea mari șocuri. Din câte știu sunt depășiți inclusiv de Mureș că valoare a investițiilor. Obiectiv și statistic, cea mai mare creștere a avut-o București-Ilfov (cea mai mare din întreaga Europă dacă vă vine sau nu să credeți, după Constanța (peste 5 ori), Timișoara-Timiș (5 ori), Brașovul (peste 4 ori).
Îmi vine să mă arunc de la etaj când observ părtinismul grețos care îl aveți Clujului. Nimic din nebuloasa asta nu se întâmpla dacă Boc nu infecta populația cu PR și propagandă. Mi se pare o contraofensivă agresivă și transpartinică la datele statistice prezentate de Ziarul Financiar și INS Joia trecută. Trist, trist
Că să determini creșterea trebuie să te uiți în primul rând la cifrele de atunci, și ponderea care o aveau în PIB zonele. Uitând-ma peste Excel-urile INS situația se prezintă cronologic așa
2004- București 34.102 mii milioane – pondere PIB 23,4%
Timiș 6.992 mii milioane – pondere PIB 4,68%
Prahova 5.910 mii milioane – pondere PIB 3,98%
Cluj 5.671 mii milioane – pondere PIB 3,90%
2020 – București 48.102 mii milioane – pondere PIB 24,30%
Timiș 10.977 mii milioane pondere PIB 5,14%
Constanța 9.197 mii milioane pondere PIB 4,59%
Cluj 8.905 mii milioane pondere PIB 4,41%
Nu știu ce să zic, nu aș fi așa sigur privind cele mai mari creșteri din Europa. Parisul știu că are cea mai mare creștere din lume în momentul de față și s-ar putea să fie următorul Alpha++ City alături de Londra și NYC.